Iohannis a promulgat legea pentru noile reglementări privind garantarea depozitelor bancare

Principalele elemente de noutate aduse de acest act normativ sunt: recunoaşterea a două regimuri de administrare a schemelor de garantare a depozitelor; reglementarea dreptului sistemelor instituţionale de protecţie şi al schemelor contractuale de garantare, (…) reglementarea procedurii recunoaşterii oficiale a unei scheme de garantare a depozitelor administrată privat de către Banca Naţională a României, desemnată ca autoritate cu competenţe de supraveghere a acestei categorii de scheme de garantare a depozitelor; introducerea posibilităţii fuzionării schemelor de garantare a depozitelor din diferite state membre; impunerea unui regim explicit de supraveghere pe baze continue de către Banca Naţională a activităţii schemelor de garantare a depozitelor oficial recunoscute pe teritoriul ţării şi care sunt administrate privat.

Legea prevede că Fondul de garantare a depozitelor bancare va continua să deţină funcţia de schemă de garantare a depozitelor, de administrator al fondului de rezoluţie bancară, precum şi pe cea de acţionar la o instituţie de credit-punte. Pentru a păstra aceste funcţii, se acordă Fondului de garantare a depozitelor bancare statutul de entitate administrată public, respectiv aflată în administrarea Băncii Naţionale a României, scrie Agerpres.

De asemenea, şeful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar.

Cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-bancar, care este instituit prin acest act normativ, cuprinde prevederi care se referă la trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenţia timpurie şi rezoluţia bancară.

Rezoluţia presupune o intervenţie a autorităţilor statului în condiţii expres determinate, iar o acţiune de rezoluţie este considerată de interes public.

Prin actul normativ se desemnează la nivel naţional autorităţile care vor exercita competenţele de rezoluţie, respectiv: Banca Naţională a României pentru instituţiile de credit şi entităţile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de această autoritate, în calitate de autoritate competentă cu supravegherea prudenţială; Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru firmele de investiţii şi entităţile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de această autoritate, în calitate de autoritate competentă cu supravegherea prudenţială.

Legea prevede şi crearea fondului de rezoluţie bancară pe modelul deja existent în legislaţia naţională pentru fondul de restructurare bancară şi stabileşte că resursele acestui fond trebuie să atingă, până la data de 31 decembrie 2024, 1% din volumul depozitelor acoperite ale instituţiilor de credit autorizate de BNR.