Iohannis: România nu va declara adeziunea la cotele obligatorii de imigranţi

‘Am luat act cu oarece nemulţumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European, faptul că din partea Comisiei s-a lucrat pe un proiect destul de birocratic care a fost prezentat După părerea mea nu va duce spre o soluţionare, Oricum avem de-a face cu un proiect care prevede şi detalii care poate n-ar fi fost necesare în această facă a numărului de imigranţi care vor putea fi repartizaţi în diferite state. Luni, în 14 septembrie, se va reuni în şedinţa extraordinară Consiliul JAI, unde se va lua în discuţie această chestiune. Din partea României va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuţie în această dimineaţă, iar mandatul ministrului de Interne la conferinţa JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii’, a precizat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Întrebat dacă România nu primeşte sub nicio formă mai mulţi refugiaţi decât 1.785 de persoane, preşedintele Iohannis a arătat că aici nu vorbim de cifre. ‘Aici nu vorbim de cifre. E vorba de oameni şi nu de piese care trebuie numărate, vorbim de imigranţii care vin in Europa. În al doilea rând, vorbim de o solidaritate pe care România şi-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci şi prin oferte de a primi un număr mare pentru noi de refugiaţi, ceea ce nu considerăm că este o soluţie şi nu cred că este oportun să vorbim de cote obligatorii calculate într-un mod foarte birocratic contabiliceşte aş putea spune, fără a consulta statele membre’, a argumentat acesta.

România ar urma să preia 4.646 dintre cei 120.000 de noi refugiaţi aflaţi în Italia, Grecia şi Ungaria, potrivit schemei de redistribuire de urgenţă a refugiaţilor între statele membre ale Uniunii Europene, care face parte dintr-un plan în şapte puncte pentru soluţionarea crizei refugiaţilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, relevă un comunicat al Comisiei Europene dat publicităţii miercuri la Strasbourg.

În luna mai, României îi mai fusese alocată o cotă de 1.705 refugiaţi din prima tranşă de refugiaţi de 40.000, aflaţi pe teritoriul Italiei şi Greciei.

Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgenţă a refugiaţilor, prevede că dintre cei 4.646 de refugiaţi ce ar urma să ajungă în România, 604 se află în Italia, 1.951 în Grecia şi 2.091 în Ungaria.

Măsurile de redistribuire de urgenţă a celor 120.000 de refugiaţi (din care 54.000 se află în Ungaria, 50.400 în Grecia şi 15.500 în Italia) ar urma să reducă presiunea de pe cele trei ţări afectate şi, în acelaşi timp, vor ajuta statele membre confruntate cu un număr mare de solicitări de azil să proceseze mai rapid cererile respective.