Iohannis: Nu trebuie să fie puse în discuţie drepturile românilor care lucrează în Marea Britanie

‘Referitor la cea de a patra secţiune a pachetului (propus de preşedintele Consiliului European – n.r.), Libertatea de mişcare şi beneficiile sociale, vom susţine în continuare importanta respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Nu trebuie să fie puse în discuţie drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea ce priveşte accesul la prestaţiile sociale’, a spus Iohannis în conferinţa comună cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

El a explicat că în pachetul cu privire la Marea Britanie care va fi discutat la Consiliul European de la sfârşitul săptămânii se propune crearea unui mecanism de salvgardare care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestaţii sociale specifice acestei ţări pentru lucrătorii cetăţeni ai Uniunii care doresc să intre pe piaţa muncii.

‘Am subliniat că pentru România este important în primul rând ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepţional şi cât mai limitat în timp. Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente’, a afirmat şeful statului.

Conform preşedintelui Iohannis, trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri şi asupra altor categorii de beneficii şi să se ia în calcul numai prestaţiile necontributive.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat luni că mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat să se aplice cetățenilor UE care lucrează în prezent în Marea Britanie.

„În România, ca și în alte țări UE chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă și echilibrată. Mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat să se aplice cetățenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mișcare și ajută Marea Britanie să-și rezolve îngrijorările cu privire la accesul la beneficii sociale”, a spus Tusk, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni.

El a precizat că reuniunea Consiliului European de la sfârșitul săptămânii va fi una „crucială, cu cele mai mari provocări la adresa UE de pe agendă”: statutul de membru al Regatului Unit și criza migrației. „Nu ne putem permite să eșuăm pe niciunul din aceste subiecte”, a afirmat oficialul european.

Tusk a precizat că negocierile sunt dificile, dar extrem de importante. „În joc se află statutul de membru al Marii Britanii în UE. O chestiune asupra căreia numai poporul britanic va putea decide. În joc este și viitorul UE unde vom trebui să decidem cu toții și unde nu putem și nu vom face compromisuri asupra libertăților și valorilor fundamentale. În acest spirit, am elaborat propunerea mea pentru un nou acord pentru Marea Britanie în UE. Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate pe care va trebui să ne punem de acord. Acestea includ chestiunile referitoare la schimbarea tratatului, un așa-numit mecanism de tip frână de urgență pentru țările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale și noțiunea unei uniuni mai integrate”, a spus președintele Consiliului European.

Tusk a avertizat că „acesta este un moment critic”. „După discuțiile mele de astăzi cu președintele Iohannis, cu premierul Cameron, cu președintele Hollande și înainte de întâlnirea cu premierul Tsipras, premierul Sobotka și cu doamna cancelar Merkel de mâine am singur comentariu: acesta este un moment critic, este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalți mai mult decât le ascultăm pe ale noastre. E natural ca în negocieri pozițiile să devină mai ferme, pe măsură ce ne apropiem de momentul deciziei, dar riscul de rupere este real, deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil, trebuie să-l abordăm cu atenție, ceea ce s-a rupt nu poate fi reparat”, a subliniat el.

Iohannis a subliniat că România va urmări să elimine orice risc de discriminare pentru cetăţenii săi în ceea ce priveşte posibilitatea oferită statelor membre de indexare a alocaţiilor pentru copii în situaţia în care aceştia nu se află cu părinţii în statul în care aceştia lucrează. De asemenea, el a indicat că România va urmări ca posibila indexare să nu se poată extinde către alte prestaţii sociale.

‘Am arătat că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intraţi pe piaţa muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri’, a spus şeful statului.

El a arătat că pachetul propus de preşedintele Consiliului European cu privire la Marea Britanie care va fi adoptat la sfârşitul acestei săptămâni la Bruxelles va intra în vigoare numai după ce această ţară va confirma oficial că doreşte să-şi păstreze statutul de stat membru al UE.

Preşedintele Iohannis a menţionat că, în ceea ce priveşte primele trei măsuri propuse în acest pachet privind guvernanţa economică, competitivitate şi suveranitate, România este dispusă să le susţină.

‘Am exprimat constant o deschidere pentru identificarea de soluţii pertinente, pentru că noi considerăm că este foarte important ca Marea Britanie să rămână în interiorul UE. Uniunea Europeana are nevoie de Marea Britanie şi Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană’, a afirmat el.