Iohannis trimite la CCR legea privind compensaţiile pe bunuri rămase în afara graniţelor ţării în urma unor tratate istorice

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii care vizează stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru acordarea de compensaţii pentru bunuri rămase în afara graniţelor ţării în urma unor tratate istorice.
AGERPRES - joi, 21 iul. 2022, 12:32
Iohannis trimite la CCR legea privind compensaţiile pe bunuri rămase în afara graniţelor ţării în urma unor tratate istorice

Este vorba despre aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi modificarea unor acte normativ, scrie Agerpres.

Propunerea legislativă, iniţiată cu scopul de a reglementa o serie de măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procedurilor administrative de soluţionare a acestor cereri, a fost trimisă de Parlament la promulgare pe 4 iulie.

„Prin conţinutul său normativ, precum şi prin procedura de adoptare, considerăm că legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor principii constituţionale precum cele referitoare la principiul bicameralismului sau principiul legalităţii şi în consecinţă încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţia României”, explică şeful statului.

Preşedintele arată că legea a fost adoptată tacit de Senat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare pe 20 septembrie 2021 şi, ulterior, a fost adoptată cu modificări şi completări de Camera Deputaţilor, care a acceptat 36 de amendamente. Printre acestea se numără şi modificarea şi completarea a două noi acte normative, respectiv Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, cu modificările şi completările ulterioare.

Ca urmare, consideră Iohannis, legiuitorul a nesocotit principiul securităţii juridice şi principiul bicameralismului prevăzute de Constituţie.

Potrivit şefului statului, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, legea a fost completată cu reglementarea a două domenii noi, neavute în vedere de iniţiatori, domenii care nu erau vizate de scopul legii şi raţiunea pentru care aceasta a fost fundamentată. Una dintre aceste completări vizează extinderea sferei de aplicare a normei care prevede, în mod excepţional, posibilitatea schimbării destinaţiei unor spaţii verzi pentru realizarea unor lucrări, iar prin cealaltă modificare sunt devansate termenele prevăzute în Legea nr. 256/2018 referitoare la exploatările offshore pentru modificarea regimului de redevenţe şi a regimului fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare. Astfel, modificarea regimului de redevenţe şi regimului fiscal poate fi realizată prin raportare la regimul aplicabil la data de 1 septembrie 2022.

„Apreciem că aceste modificări realizate la nivelul Camerei Deputaţilor au condus la adoptarea unei forme a legii cu deosebiri substanţiale de conţinut juridic, în sensul dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, susţine Klaus Iohannis.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea şi să constate că legea este neconstituţională.

Te-ar mai putea interesa și
Emiratele Arabe Unite și Gibraltarul au fost scoase de pe lista gri a statelor și teritoriilor cu un risc crescut de criminalitate financiară
Emiratele Arabe Unite și Gibraltarul au fost scoase de pe lista gri a statelor și teritoriilor cu un risc crescut de criminalitate ...
Grupul de Acţiune Financiară în Domeniul Spălării de Bani (FATF) a anunţat vineri că a scos Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Gibraltarul de pe "lista gri" a ţărilor şi teritoriilor care......
Ministerul Finanţelor propune un act normativ pentru instituirea Programului IMM PLUS, cu un buget 12,5 miliarde de lei
Ministerul Finanţelor propune un act normativ pentru instituirea Programului IMM PLUS, cu un buget 12,5 miliarde de lei
Ministerul Finanţelor continuă măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri din România şi propune un act normativ pentru ...
Nicușor Dan: A crescut în ultimii doi ani numărul bucureștenilor care aleg să folosească mijloacele de transport în comun
Nicușor Dan: A crescut în ultimii doi ani numărul bucureștenilor care aleg să folosească mijloacele de transport în ...
Numărul bucureştenilor care circulă cu mijloacele de transport în comun a crescut, astfel că, dacă în septembrie 2021 ...
Agroland încheie anul 2023 cu venituri din exploatare de 295,6 milioane de lei și un profit operațional de 11,2 milioane de lei
Agroland încheie anul 2023 cu venituri din exploatare de 295,6 milioane de lei și un profit operațional de 11,2 milioane ...
Agroland Business System (BVB: AG), grup antreprenorial românesc de retail, agricultură și alimentație, care deține ...