Iranul confirmă că deţine 18.000 de centrifuge

„La începutul lunii Mordad (la 23 iulie) noi deţineam 17.000 de centrifuge de primă generaţie, dintre care peste 10.000 sunt în activitate şi 7.000 pregătite să intre în activitate”, a declarat Abbassi Davani, citat de agenţia Isna, în cadrul predării puterii către Ali Akbar Salehi, numit de noul preşedinte Hassan Rohani la conducerea OIEA, relatează AFP.

„Aproximativ 1.000 de centrifuge de a doua generaţie au fost instalate şi sunt pregătite să intre în activitate”, a adăugat el.

În mai, raportul AIEA menţiona 17.600 de centrifuge instalate, dintre care 16.590 de primă generaţie şi 1.000 de a doua generaţie.

Iranul afirmă că îmbogăţeşte uraniu la 5 la sută şi la 20 la sută în scopuri paşnice. Oficialii iranieni afirmă că îmbogăţirea uraniului la 20 la sută este destinată producerii de combustibil pentru reactoarele de cercetare şi cele medicale din Teheran. Dar Israelul, considerat singura putere nucleară din regiune, şi ţările occidentale acuză Iranul că încearcă să se doteze cu arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat la 7 august că Iranul foloseşte 7.000 de noi centrifuge pentru programul său nuclear, dintre care 1.000 de tip nou, făcând apel la o înăsprire a sancţiunilor, evocând „ameninţări explicite cu operaţiuni militare” pentru a face Iranul să cedeze în privinţa programului său nuclear.

La 14 iulie, Netanyahu a avertizat la o televiziune americană că Israelul ar putea interveni militar înaintea Statelor Unite împotriva programului nuclear iranian, calificându-l pe noul preşedinte Hassan Rohani drept un „lup deghizat în oaie” în acest dosar.

Rohani a subliniat săptămâna trecută voinţa Iranului de a desfăşura „negocieri serioase fără pierderea timpului” cu marile puteri pentru rezolvarea problemei nucleare. Dar el a afirmat că Iranul nu va ceda nimic în privinţa „drepturilor sale de necontestat” în materie de îmbogăţire a uraniului.

La rândul său, Salehi, şeful diplomaţiei în exerciţiu, a declarat că preşedintele se va ocupa „personal de problema nucleară”.

Între 2003 şi 2005, Rohani, care desfăşura negocieri cu marile puteri pe tema programului nuclear a acceptat suspendarea programului de îmbogăţire a uraniului şi aplicarea protocolului adiţional care permitea controale surpriză la acest program.