Iranul speră la un acord asupra dosarului său nuclear într-un an, după o reuniune istorică la ONU

Kerry şi Zarif s-au salutat şi au avut o scurtă întâlnire joi după-amiaza la sediul ONU, la New York. Ei au convenit asupra unei reluări a negocierilor pe 15 octombrie la Geneva.

La finalul reuniunii, Zarif, foarte destins când s-a adresat presei, a insistat asupra „necesităţii continuării acestor discuţii, pentru a le oferi impulsul politic necesar şi a ajunge la un acord într-un termen rezonabil”.

Kerry şi-a exprimat mulţumirea faţă de un ton „foarte diferit”, subliniind că rămâne „multă muncă de făcut”. „O reuniune şi o schimbare de ton binevenită nu răspund” tuturor problemelor din dosarul nuclear iranian, a declarat el.

Occidentalii suspectează Iranul că vrea să se doteze cu arma nucleară, sub acoperirea programului său nuclear civil, lucru dezminţit de Teheran.

Cei doi şefi ai diplomaţiilor au discutat în privat la finalul unei reuniuni, şi ea fără precedent, între Zarif şi miniştrii de Externe ai marilor puteri – inclusiv Kerry – în cursul căreia toţi s-au pus de acord asupra unor noi negocieri în dosarul nuclear iranian la Geneva, în perioada 15-16 octombrie.

„A fost o reuniune intensă, atmosfera a fost bună, energică, am discutat despre cum să avansăm”, a declarat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton, anunţând această reluare a negocierilor.

Zarif a precizat, totuşi, că nivelul întâlnirii – ministerial sau altul – nu a fost stabilit încă.

Iranul şi Statele Unite nu întreţin relaţii diplomatice din 1980.

– Iranul, pregătit să se angajeze în mod serios

Preşedintele iranian Hassan Rohani, care a adoptat un ton mai conciliant decât predecesorii săi în acest dosar, a promis joi, la New York, negocieri constructive.

„Suntem pregătiţi să ne angajăm în mod serios în procesul în vederea (obţinerii) unui acord negociat şi reciproc acceptabil şi să facem acest lucru cu bună-credinţă”, a declarat el.

Preşedintele iranian a anunţat miercuri că doreşte să se ajungă la o soluţionare rapidă, evocând un calendar „în luni, ci nu în ani”.

Zarif a declarat joi că s-a concentrat, împreună cu omologii săi, asupra încercării de a ajunge la un acord „într-un an”, o schimbare de ritm radicală în vederea unor negocieri care nu au mai avansat de opt ani.

Zâmbind, ministrul iranian a luat loc, în timpul reuniunii, alături de Lady Ashton, şefa diplomaţiei europene, care conduce negocierile în numele grupului 5+1 (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) cu Iranul.

Înaintea acestei întâlniri, în cadrul Adunării Generale a ONU, Washingtonul şi Beijingul au insistat asupra importanţei ca Iranul, care speră la o anulare a sancţiunilor internaţionale ce îi sunt impuse, „să răspundă pozitiv” ofertei care se află pe masa negocierilor de la ultima reuniune, la Almaty, în Kazahstan, în aprilie.

Această ofertă datează dinainte de alegerea preşedintelui Hassan Rohani, în iunie, iar Guvernul iranian nu i-a răsppuns niciodată în totalitate.

Ashton a declarat joi, fără să ofere detalii, că o „propunere vizând construirea încrederii” a fost făcută în cursul reuniunii, care a durat mai puţin de 30 de minute.

Anterior, preşedintele Rohani a îndemnat Israelul să semneze tratatul de neproliferare nucleară, afirmând că „nicio naţiune” nu ar trebui să deţină arme atomice.

Israelul l-a acuzat imediat că vrea să deturneze atenţia de la dosarul nuclear iranian.

Iranul doreşte ca „drepturile nucleare” să-i fie recunoscute, mai ales cel de îmbogăţire a uraniului pe teritoriul iranian, şi promite, în schimb, o „transparenţă totală” asupra activităţilor sale, a mai declarat Rohani.

La tribuna ONU, marţi, Obama şi Rohani şi-au afişat amândoi voinţa de a oferi o şansă diplomaţiei în dosarul nuclear. Însă cei doi şefi de stat nu s-au întâlnit.

„Blocajele s-ar putea dovedi prea dificil de depăşit (…). Dar sunt convins că este necesar să fie încercată calea diplomatică”, a declarat Obama, cerând totodată „fapte transparente şi verificabile”.

Rohani, care a efectuat un adevărat tur de imagine în presa americană, a declarat că Iranul „nu este o ameninţare” nici pentru lume şi nici pentru regiune.