IRCC ajunge mai scump decât ROBOR. Ratele la creditele noi, mai scumpe decât cele la creditele vechi

Așa cum era de așteptat, un indice stabilit cu o întârziere de aproape 5 luni va avea momente în care se va întâlni cu reversul medaliei.

Dacă pe 15 mai 2020, nivelul ROBOR a ajuns la aceeași cotă cu cel al IRCC, de 2,44%, acum, la 30 iunie, noul IRCC stabilit de BNR este peste nivelul înregistrat de ROBOR. La sfârşitul lunii iunie, BNR a stabilit un nou nivel al IRCC bazat pe dobânda tranzacţiilor de pe piaţa interbancară din trimestrul I 2020, când ratele medii ale acestora au fost ceva mai mari decât rate actuale ale ROBOR.

În acest context, vom avea rate mai mici la creditele vechi care oricum scădeau prin erodarea soldului împrumutului și rate mai mari la creditele noi, sau la cele acordate din mai 2019 până în prezent. Deci nu modul de calcul al Robor era greșit sau fraudulos, ci volumul tranzacțiilor din piață dicta cotațiile sau dobânda efectivă la care se fac tranzacțiile.

Băncile acordă începând cu luna mai 2019 credite de retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei.

Creditele retail în lei cu dobândă variabilă contractate până în primăvara lui 2019 au rămas legate de ROBOR. În ciuda faptului că piaţa de retail lucrează cu doi indicatori diferiţi, din motive de protecţie a consumatorului, evoluţia pieţei interbancare dovedeşte că între cei doi indici este doar un decalaj de timp, de circa 4-5 luni.

Ar trebui urmărită direcţia din care vin cele două. Astfel, dacă la sfârşitul anului trecut, ROBOR la 3 luni era 3,19%, pe 15 mai, nivelul acestuia a fost de 2,44%, ceea ce înseamnă că ROBOR vine pe scădere. În schimb, IRCC vine pe o pantă de creştere. Astfel, IRCC a crescut de la nivelul de 2,36 stabilit la finalul lunii decembrie 2019 (cât a fost calculat de BNR pe baza tranzacţiilor efective de pe piaţa interbancară pentru trimestrul III 2019) la 2,44% la finele lunii martie 2020 (pentru trimestrul IV 2019).

IRCC stabilit de BNR la sfârşitul lunii iunie, pe baza mediei dobânzilor la tranzacţiile efective de pe piaţa interbancară din trimestrul I din 2020, tranzacţii care s-au realizat într-un interval cuprins între 3% şi 2,5% arată că și noul indice începe să urmeze curba pe care a pornit ROBOR. Problema este că, în nivelul ratelor la creditele românilor impactul se va vedea undeva la toamnă. Deci, într-un orizont de timp de 25 – 30 de ani cât durează rambursarea unui credit ipotecar contează prea puțin dacă de raportezi la IRCCC sau Robor. Fluctuațiile pieței fac o medie constantă aambilor indici.

Practic, constatăm că cele două tendinţe ale indicilor de calcul al dobânzilor pentru consumatori s-au intersectat la mijlocul lunii mai, iar pe viitor tendinţele se pot păstra: ROBOR în jos, IRCC în sus, ceea ce conduce la ideea că indicele utilizat în calculul dobânzii unui împrumut este nerelevat, atât timp cât marja netă pentru bancă rămâne aceeaşi.

Practic, ceea ce au câştigat cei cu credite noi cu rate raportate la IRCC se reportează acum către cei care au avut dobânda legată de ROBOR. Practic, orice variaţie a indicilor de referinţă se transferă în costurile clientului cu rata creditului. ROBOR a avut o scădere atât de puternică şi din cauza lichidităţilor injectate de BNR în piaţă pentru a facilita împrumuturile Ministerului de Finanţe de pe piaţa internă.

Este vorba despre împrumuturi menite să ajute guvernul să facă faţă pandemiei cu Covid Numai în luna aprilie, BNR a injectat în piaţă aproximativ 17 miliarde de lei, din care doar 1,5 miliarde de lei au fost împrumuturi pe rataLombard, deci generate delipsa temporară de lichidităţi a unor bănci. Restul au fost lichidităţi injectate în sistem pentru ajutorarea cumpărării de cât mai multe titluri de stat.