Irimescu despre criza laptelui: Comerciantul nu a înţeles semnalul pieţei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Eu nu cumpăr, de când am ajuns în România, lapte sub 4,50 lei în magazin şi am venit în noiembrie. Ce s-ar fi întâmplat dacă preţul se reducea, ca şi preţul la producător, măcar cu 40%? Eu mergeam în magazin şi, în loc să cumpăr un litru, cumpăram doi. Chestiunile sunt foarte simple: piaţa nu funcţionează, aici e problema, de aceea legea pe care a adoptat-o Parlamentul are un rol foarte important. Din păcate, comerciantul nu a înţeles semnalul pieţei. Ar trebui ca în momentele acestea grele să fie comerciantul alături de noi. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru. Îmi pare rău că o spun, dar asta e realitatea’, a afirmat Irimescu, la o dezbatere organizată de PNL despre impactul aprobării Legii privind comercializarea produselor alimentare în societatea românească.

El a dat exemplul Germaniei, spunând că, într-un context similar, în această ţară preţul la consumator s-a redus corespunzător cu cel de la producător.

‘La noi nu se întâmplă lucrul acesta. (…) Suntem pe o piaţă unde nu e la îndemâna producătorului să regleze preţul şi nici a statului. Piaţa nu se autoreglează dintr-un blocaj. De aceea e atât de necesară această lege şi de aceea Guvernul a susţinut-o. (…) Tare ne-am bucura dacă şi în România s-ar întâmpla un fenomen similar în care dacă măcar suferă producătorul să se regăsească la consumator această diferenţă de preţ. Sigur, e piaţă liberă, e greu să intervii, dar mi-am exprimat speranţa ca şi consumator din România în ceea ce priveşte aplicarea legii pe care Parlamentul a adoptat-o’, a arătat ministrul.

El a explicat că această criză a laptelui, alături de cea a cărnii de porc, este cauzată de embargoul Federaţiei Ruse.

‘Sigur, nu e piaţa rusă singura care absoarbe. Eu sunt convins şi cred în agricultură. Agricultura e viitorul. E adevărat că e o conjunctură extrem de nenorocită în această perioadă, vă înţeleg perfect. E adevărat că s-a întârziat cu cel puţin două luni plata fondurilor europene pentru agricultură, plăţile directe în principal, dar ar fi normal ca fermierul să fie cel care este performant, să nu aştepte subvenţia. Eu m-aş bucura ca subvenţia să vină ca un sprijin suplimentar pentru a vă permite să achiziţionaţi tehnologie ultramodernă, să fiţi ultra-competitivi. (…) Subvenţiile europene sunt destinate tocmai pentru a compensa faptul că aplicaţi norme foarte înalte în agricultură’, a punctat Irimescu.

Pe de altă parte, demnitarul a declarat că agricultura merge bine în România şi că ţara are capacitatea de a produce legume de foarte bună calitate.

‘Sunt foarte multe voci care au spus: dezastrul din agricultură. Este o chestiune aruncată prin presă cu care nu sunt absolut deloc de acord. Aţi văzut şi dumneavoastră cât de bine arată câmpurile. Agricultura merge la nivel de fermier foarte bine. Sigur, există o întârziere în ceea ce priveşte plata la nivelul fondurilor europene şi naţionale, dar agricultura nu este un dezastru’, a adăugat ministrul.

Acesta a arătat că procentul fructelor importate reprezintă 30% din producţia românească, iar al legumelor 20%, Irimescu spunând că ‘situaţia nu este atât de gravă, pe ansamblu’.

‘Sigur, pe perioada sezonului rece, România încă nu poate să asigure, dar, de ce nu, va fi un stimulent pentru cei care produc în sere. E adevărat, de exemplu la tomate, Turcia este imbatabilă pentru că în Antalya sunt temperaturi care nu coboară niciodată sub 10 grade, iar pe perioada verii cei mai buni la tomate sunt italienii şi ungurii, ca preţ’, a mai spus ministrul agriculturii.