Isărescu anunţă că BNR va înăspri politica monetară din cauza inflamării consumului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Înăsprirea politicii monetare ar putea avea loc în acest an, iar primul pas va fi îngustarea coridorului de dobânzi din jurul ratei dobânzii de politică monetară, a indicat guvernatorul BNR, scrie NEWS.ro.

„Vom reacţiona mai repede, dar nu prin intermediul dobânzii de politică monetară”, a declarat Isărescu. „După ce vom mişca coridorul (din jurul dobânzii cheie n.r.), poate va urma dobânda de politică monetară”, a adăugat guvernatoul BNR.

Creşterea dobânzii de politică monetară are ca efect, de obicei, scumpirea creditelor acordate de bănci. În prezent, dobânda de politică monetară a BNR, la care instituţia împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi, este de 1,75% pe an, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, în timp ce, pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.

“Considerăm că, la nivelul la care ne situăm acum cu dobânda de politică monetară, suntem bine situaţi pentru orice evoluţie viitoare”, a afirmat Isărescu. „Nici prea sus, nici prea jos”, a completat el.

În ianuarie, rata anuală a inflaţiei a coborât la un nivel minim istoric, de -2,1%, însă evoluţia este pusă de analişti în principal pe seama scăderii TVA la alimente la 9%, din iunie 2015, şi a cotei generale de TVA de la 24% până la 20%, la începutul acestui an. Însă ultimele prognoze ale BNR arată că rata anuală a inflaţiei va urca la 1,4% la finalul acestui an şi la 3,4% în decembrie 2017, pe fondul creşterii rapide a consumului.

Guvernatorul BNR a mai afirmat, în interviul acordat Bloomberg, că următoarea etapă de scădere a rezervelor minime obligatorii ar putea fi amânată pentru 2017, principala cauză fiind relaxarea politicii fiscale în 2016. Deficitul bugetar este programat să urce anul acesta la aproape 3% din produsul intern brut (PIB), nivel dublu faţă de cel înregistrat în 2015.