Isărescu aprobă soluţia din Cipru: Dacă cineva ţine câteva milioane la o bancă, nu ia 0,1% dobândă

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apreciază că programul de salvare a Ciprului este aproape de o soluţia pe care ar fi impus-o economia de piaţă, considerând că deponenţii cu sume mari într-o bancă cunosc riscurile şi negociază dobânzi mult peste ratele acordate clientelei de retail.
Economica.net - J, 28 mart. 2013, 19:21
Isărescu aprobă soluţia din Cipru: Dacă cineva ţine câteva milioane la o bancă, nu ia 0,1% dobândă

„Ştiţi că principiul clasic este următorul: când o bancă are probleme, primii care plătesc sunt acţionarii. Şi în România, dacă vreo bancă intră la necazuri, primii care plătesc sunt acţionarii, îşi mănâncă capitalul. Că au lăsat-o să se expună riscant. Acum se extinde responsabilitatea de la proprietari la creditorii mari. Nu o extrapolaţi, pentru că în România toate băncile au o solvabilitate chiar excesivă (…) Dacă cineva ţine câteva milioane pe pasivul unei bănci, nu ţine pentru o dobândă de 0,1%. Consideră că dă credite pe undeva şi lui îi dă 4%, când în lume este zero şi ceva. Şi-a asumat un risc. Îi protejăm pe deponenţii mici”, a spus Isărescu.

El a explicat că atunci când un investor ajunge să deţină sume mari în bănci, de ordinul milioanelor de euro, însemnaă că şi-a asumat un risc.

„Altminteri, ai şi alte opţiuni, poţi să cumperi titluri de stat, obligaţiuni”, a afirmat Isărescu, după ce anterior a menţionat că nu doreşte să dea sfaturi oamenilor bogaţi în privinţa modului în care să-şi plaseze disponibilităţile.

Şeful băncii centrale apreciază că investitorii care şi-au asumat riscurile „pentru a obţine un câştig pe măsură” din depozite de la băncile cipriote ar fi normal să contribuie la acoperirea pierderilor băncii.

„Altminteri, dacă o bancă se prăbuşeşte, cine credeţi că plăteşte? Nu doar acţionarii, toţi deponenţii, şi cei mici, dacă nu sunt asiguraţi. Judecata nu este departe de economia de piaţă”, a spus Isărescu.

Ciprul a încheiat un acord de bailout de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI şi Banca Centrală Europeană, care presupune desfiinţarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din ţară, şi transferarea activelor viabile şi a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă. Deponenţii care deţin sume mari în conturile Laiki vor contribui la finanţarea programului de bailout. La Bank of Cyprus, deponenţii cu economii mai mari de 100.000 de euro vor contribui la recapitalizarea instituţiei, în funcţie de sumele necesare.

Guvernul din Cipru a limitat începând de joi suma de bani cash cu care se poate ieşi din ţară la 1.000 euro de persoană, iar retrgerile din consturi au fost limitate la 300 de euro pe zi, potrivit variantei finale a restricţiilor impuse asupra circulaţiei capitalului.

Restricţiile au fost introduse pentru a preveni retragerile masive de bani de la băncile din ţară, în urma încheierii acordului de bailout.

Băncile nu au voie să efectueze plăţi non-cash sau transferuri de bani, cu următoarele excepţii: transferuri comerciale; plăţi salariale (după prezentarea documentelor necesare); achitarea taxelor de şcolarizare pentru studenţii ciprioţi din străinătate şi acoperirea cheltuielilor curente ale acestora, însoţite de documente doveditoare; plăţi cu cardul de debit sau de credit, în cuantum de maximum 5.000 euro pe lună.

În cazul plăţilor comerciale, spre exemplu cele efectuate de firme pentru importuri, tranzacţiile mai mici de 5.000 de euro nu sunt restricţionate, cele între 5.001 şi 200.000 de euro trebuie avizate de banca centrală în termen de 24 de ore, iar cele mai mari de 200.000 euro vor fi evaluate de la caz la caz.

Depozitele la termen nu pot fi accesate cu excepţia situaţiei în care titularul doreşte să plătească un credit la aceeaşi bancă.

Restricţiile afectează toate conturile din Cipru, toate tipurile de plată şi transfer de bani în orice monedă.

Te-ar mai putea interesa și
În ce stadiu este tranzacția prin care Bonafarm va prelua proprietatea Napolact
În ce stadiu este tranzacția prin care Bonafarm va prelua proprietatea Napolact
Soarta Napolact, brandul românesc intrat în portofoliul olandezilor de la FrieslandCampina în 2004, ar putea fi tranșată în primul semestru al acestui an. Acum, tranzacția prin care......
Pensiile de serviciu militare au costat 13,8 miliarde de lei în 2024 din bugetul de stat, cu 14% mai mult decât în 2023. Peste 180.000 de oameni le-au încasat – analiză exclusivă
Pensiile de serviciu militare au costat 13,8 miliarde de lei în 2024 din bugetul de stat, cu 14% mai mult decât în 2023. ...
Pensiile de serviciu militare au costat 13,8 miliarde de lei brut în anul 2024, cu aproape 14% mai mult decât în anul ...
Război în Iran. Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, primele informații despre românii prinși în conflict: Anxietate crescută. Românii sunt în siguranță
Război în Iran. Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, primele informații despre românii prinși în conflict: ...
Război Iran. Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, a făcut primele declarații în legătură cu situația românilor ...
MG, BYD și Chery continuă să consolideze poziția mărcilor chineze în Europa. În ianuarie, 7 din 100 de mașini noi vândute au provenit din China
MG, BYD și Chery continuă să consolideze poziția mărcilor chineze în Europa. În ianuarie, 7 din 100 de mașini noi ...
Cererea tot mai mare pentru vehicule hibride Chery și BYD, alături de poziția deja solidă deținută de MG, au majorat ...