Isărescu avertizează asupra tentaţiei deficitelor mari: o risipă de bani care te trage înapoi

„Stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară s-a dovedit că sunt adevărate active, active în sensul de bogăţie, şi fac parte din interesul naţional (…) Sunt ţări care şi-au pierdut stabilitatea financiară”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, la o conferinţă organizată de Institutul Aspen România şi The German Marshall Fund, la care a fost prezent şi premierul Victor Ponta.

Isărescu a făcut referire la situaţia Argentinei, unde a fost recent la o întâlnire între guvernatorii băncilor centrale, şi unde cursul de schimb de pe piaţa neagră este cu 50% peste cel oficial, iar inflaţia este ridicată. Acesta s-a întrebat dacă românii ar mai accepta acum o astfel de situaţie.
„În România, această criză a fost trecută fără să se recurgă la controlurile de capital. Ăsta a fost primul sfat pe care l-am primit în 2008, că ne atacă leul (…)”, adaugă Isărescu.

Guvernatorul a mai spus că soluţiile facile precum creşterea deficitului bugetar pentru a accelera procesul de convergenţă sunt nu numai ineficiente din punct de vedere economic, dar te şi lovesc mai târziu cu putere, aşa cum s-a întâmplat în ţări precum Grecia şi alte colege din flancul sudic al zonei euro şi că instabilitatea financiară este mult mai uşor de prevenit decât de rezolvat.

” Pentru o economie care ar drept obiectiv convergenţa, stabilitatea preţurilor şi financiară, chiar dacă poate părea de-a-ndoaselea, este şi mai importantă (…) De multe ori se pune faţă în faţă deficitul bugetar cu procesul de catching up. Se spune, hai, domne’ să facem un deficit de 10% să ne dezvoltăm mai repede. Dar nimeni nu realizează că deficitul bugetar, care uneori nu duce decât la risipă de cheltuieli, atunci când trebuie corectat te dă înapoi mai mult decât ai crescut. Dacă ţi-ai făcut datorii trebuie să le plăteşti”, a declarat Isărescu.

Acesta a mai precizat că, totuşi, consolidarea fiscală şi dezintermedierea financiară, manifestată prin reducerea expunerilor grupurilor bancare străine pe România, afectează creşterea economică şi sunt greu suportate de către economia românească.

România s-a angajat în faţa creditorilor internaţionali şi prin compactul fiscal să ţină deficitul sub 3% din PIB.