Isărescu consideră că excedentul bugetar e bun: Banii pe investiţii se risipeau în proiecte nerealiste, corupţie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bugetul de stat s-a plasat pe excedent la zece luni (cheltuielile au fost mai reduse decât încasările). Evoluţia balanţei bugetare se datorează scăderii drastice a cheltuielilor cu investiţiile, care a fost contrabalansată în mare parte de creşterea cheltuielilor cu salariile aparatului bugetar şi cu creşterea pensiilor. Comisia Europeană a redus astăzi prognoza de creştere a economiei României pentru acest an cu 0,5 pp la 2% şi cu 0,2 pp la 2,4% pentru 2015.

Guvernatorul consideră că reducerea cheltuielilor statului este un lucru bun pe termen lung, chiar dacă loveşte creşterea economică pe termen scurt, îndeosebi dacă reducerile se fac de la capitolul investiţii.

„Legat de decelerarea creşterii sunt câteva motive foarte clare pe care le găsiţi şi în comunicat, inclusiv o poziţie mult mai conservatoare în ceea ce priveşte cheltuielile publice. Vedeţi cât de bine îmi aleg cuvintele. Şi mai ales cheltuielile publice în domeniul investiţiilor.

Vreau să vă spun şi părerea mea. Dacă această poziţie mai conservatoare este legată şi de faptul că există mai multă disciplină financiară şi fiscală în ceea ce priveşte cheltuielile publice, chiar dacă la început impactul nu e bun din punct de vedere al creşterii economice, pe termen lung aceasta este o mare realizare.

Pe termen scurt, într-adevăr, când ai o construcţie economică cu anumite cheltuieli bugetare şi acestea sunt mult mai reduse, impactul asupra creşterii economice nu este pozitiv”, a declarat Isărescu, în conferinţa de presă de după şedinţa CA al BNR de azi.

Acesta a explicat că reducerea fondurilor alocate investiţiilor reprezintă un lucru bun, pentru că se eliberează mari resurse, altfel risipite în proiecte nerealiste şi în corupţie. Guvernatorul nu a explicat dacă fondurile alocate în continuare investiţiilor sunt pentru proiecte nerealiste sau dacă acestea sunt atinse de corupţie. Totodată, Isărescu nu a intrat în detalii privind destinaţia fondurilor eliberate, dacă acestea ar trebui să meargă în reduceri de taxe sau în salarii şi pensii mai mari, ori achiziţii publice mai mari.

„Dacă este vorba de mai multă disciplină în cheltuirea banului public, chiar dacă pe termen scurt nu înseamnă creştere economică rapidă, înseamnă eliberări de fonduri mari care erau risipite în diverese forme, proiecte nerealiste, corupţie, şamd. Pe termen scurt, influenţează crepterea economică.

Ştiţi din ce e format PIB, are şi componenta G, consum, plus investiţii, plus cheltuieli guvernamentale, dacă G ăla e mai mic, cheltuielile guvernamentale, bineînţeles că şi creşterea economică este mai mică. Pe termen lung însă, o disciplină bugetară şi fiscală serioasă eliberează fonduri enorme”, a declarat Isărescu.

Din punctul de vedere al Băncii centrale, reducerea cheltuielilor statului reprezintă un avantaj în menţinerea ratei inflaţiei la un nivel redus, mai ales în condiţiile unui an electoral.

„Pe o execuţie bugetară mai strânsă pentru inflaţie este mană cerească, reduce inflaţia, n-avem ce să mai comentăm aici. Mai ales că noi ne aşteptam, fiind an electoral, să se întâmple invers. Ca în orice an electoral, nu de alta. Din punct de vedere al creşterii economice nu este decât un comentariu pe care l-am făcut anterior”, a spus Isărescu.

De regulă, economiştii susţin că cea mai importantă componentă inflaţionistă o au banii mai mulţi care ajung în salarii şi pensii, investiţiile, mai ales cele în infrastructură, având o componentă mult mai redus la creşterea nivelului preţurilor de consum, pentru că nu influenţează direct cererea.

De la Bruxelles, Comisia Europeană consideră că deficitul bugetar al României va scădea până la 2,1% din PIB în acest an, de la 2,2% din PIB în 2013, însă în 2015 procesul de consolidare fiscală se va inversa urmând ca deficitul bugetar să crească până la 2,8% din PIB.