Isărescu despre adoptarea euro: Prevăd o puternică dezbatere de idei şi nu numai de idei, care vor contura Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Prevăd, şi o spun în clar aici în faţa dumneavoastră, o puternică dezbatere de idei şi nu numai de idei, de interese, de opinii care vor contura Europa. Nu întâmplător această ieşire publică apare în contextul Brexitului. Nu întâmplător apare în contextul unei poziţii foarte clare a Rusiei legate de Uniunea Europeană. Şi avem nevoie de o asemenea voce (ca a lui Daniel Dăianu n.r.). Nu oricine poate să iasă din România şi să spună nu aveţi dreptate domnul Matolcsy „, a spus Mugur Isărescu, la discursul de recepţie: „Drumul spre cunoaştere. „Facerea” unui economist” al academicianului Daniel Dăianu.

Guvernatorul a făcut referire la un editorial publicat în cotidianul Financial Times de către guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei (NBH), Gyorgy Matolcsy, şi a precizat că poziţia României este clară.

„Hai să ne gândim la un lucru petrecut recent. În urmă cu câteva zile, guvernatorul băncii Ungariei, într-un interviu sau luare de poziţie, nu oriunde, ci în Financial Times, a insistat că adoptarea, în general, trecerea la euro în Uniunea Europeană a fost o eroare strategică. Cuvintele sunt tari. Eroare strategică înseamnă eroare strategică. 20 de ani, susţine dânsul, Europa merge într-o direcţie greşită adoptând euro. Mai mult decât atât. Are şi o propunere. Să se rescrie Tratatul de la Maastricht şi să se dea posibilitatea ţărilor, cele care au adoptat euro, să poată să iasă liniştite de acolo. Un mesaj iarăşi foarte puternic. În România eu nu am auzit un politician ca să spun aşa, nu un economist care să aibă o asemenea poziţie. De la tribuna acestui înalt forum ştiinţific cultural al ţării, Academia Română, s-a lansat programul de adoptare a monedei euro de către România. Daniel Dăianu a fost între iniţiatori şi între cei care au lucrat pentru acest proiect. Poziţia noastră este clară, fermă, dar şi nuanţată, în acelaşi timp. În acest raport nu spunem că trebuie să ne repezim imediat să intrăm în Zona Euro. S-a insistat, şi academicianul Daniel Dăianu a fost pe această poziţie că trebuie să intrăm pregătiţi, cu o întreagă dezvoltare de argumente”, a declarat Mugur Isărescu.

Statele membre ale Uniunii Europene, atât cele din interiorul zonei euro cât şi cele din afara zonei unice, ar trebui să recunoască faptul că moneda euro a fost o „greşeală strategică”, susţine Guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei (NBH), Gyorgy Matolcsy, într-un editorial publicat în cotidianul Financial Times, preluat de Reuters.

Ungaria, ţară care de la venirea la putere a lui Viktor Orban, în 2010, a urmat un mix de politici economice neortodoxe, nu este parte a zonei euro şi nu a stabilit încă o dată ţintă pentru aderare la moneda unică.

În opinia lui Gyorgy Matolcsy a venit timpul pentru Europa „să caute o ieşire din capcana euro”.

„Există o dogmă dăunătoare că euro este următorul pas ?normal’ spre unificarea Europei Occidentale. Însă moneda unică europeană nu a fost normală deloc, pentru că aproape niciuna din condiţiile preliminare nu a fost îndeplinită”, susţine guvernatorul NBH.

„La două decenii de la lansarea euro, majoritatea pilonilor necesari pentru succesul global al monedei unice: un stat comun, un buget care să acopere cel puţin 15-20% din Produsul Intern Brut al zonei euro, un ministru de Finanţe al zonei euro şi un Minister de resort lipsesc în continuare”, a adăugat oficialul ungar.

Matolcsy, care l-a începutul acestui an a fost reconfirmat în funcţie pentru un al doilea mandat de şase ani în fruntea NBH, a apreciat că statelor membre ar trebui să li se permită să părăsească zona euro în următoarele decenii iar cele care vor dori să rămână ar trebui să pună la punct „o monedă globală mai sustenabilă”.

De asemenea, Matolcsy a spus că Tratatul de la Maastricht, care stabileşte condiţiile pentru aderarea la zona euro, inclusiv cea cu privire la menţinerea deficitului bugetar sub 3% din Produsul Inter Brut, ar trebui rescris.

Ungaria a reuşit să menţină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB. În plus, guvernul condus de Viktor Orban a reuşit să modifice treptat programul de împrumuturi spre obligaţiunile denominate în forinţi, în ideea de a-şi reduce dependenţa de obligaţiunile în valută.