Isărescu, despre Grecia: Băncile elene din România pot asigura lichiditatea. Singurii care pierd sunt deponenţii

‘În caz de momente emoţionale, mai mult sau mai puţin justificate, băncile pot asigura lichiditatea, se aprovizionează de la BNR şi singurii care pierd sunt deponenţii: timp, dobândă şi comisioanele de retragere’, a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR a dat, din nou, asigurări că băncile din România cu capital grecesc sunt sigure, bine capitalizate, şi supuse reglementărilor BNR, nu deciziilor de la Atena, dar, în caz de panică, Banca Naţională este pregătită să intervină cu toate instrumentele pe care le are la îndemână.

‘Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române, toate se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de BNR. În consecinţă, eventualele măsuri ale autorităţilor elene de restricţie a mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România, şi nici măsurile de limitare de retragere de numerar. (…) Dacă, din anumite motive, emoţia este predominantă şi nu înţelepciunea şi raţiunea putem acţiona şi cu instrumentele de calmare. Ne utilizăm absolut toate instrumentele de care dispunem’, a precizat guvernatorul băncii centrale.

Şeful BNR a prezentat şi o radiografie a băncilor româneşti cu capital grecesc, punând accent pe faptul că acestea nu sunt dependente de băncile-mamă din Grecia, iar liniile de finanţare de la acestea reprezintă 27,5% din totalul pasivului, 81% din aceste linii având scadenţă mai mare de un an.

‘Liniile de finanţare de la băncile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar majoritatea semnificativă a liniilor de finanţare, de 81%, au scadenţă mai mare de un an. În cazul nereînnoirii la scadenţa care expiră în cursul anului curent, băncile din România au resurse suplimentare de a obţine lichidităţi. Activele din portofoliile acestor bănci care sunt eligibile pentru finanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoile de lichiditate în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanţare de la băncile-mamă în cursul acestui an’, a afirmat Isărescu.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR a susţinut că acţionarii băncilor nu îşi pot retrage banii ‘peste noapte’, pe de o parte pentru că există un acord foarte clar încheiat de aceştia cu Direcţia de Supraveghere din BNR, dar şi pentru că şi-ar putea pierde dreptul de vot în cadrul băncii locale.

Dependenţa redusă de acţionari a băncilor din România cu capital grecesc este vizibilă şi în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deşi rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar.

Mai mult, guvernatorul a punctat faptul că băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile. Rata de solvabilitate este de 16,7%, în creştere de la 16,3% în decembrie 2014 şi peste pragul reglementat, de 8%, iar calitatea fondurilor proprii este bună. Totodată, acestea dispun de active lichide la un nivel adecvat.

‘Toate cele patru bănci au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar sau pe baza lor să aibă acces la finanţare rapidă de la BNR’, a menţionat Isărescu.

Potrivit datelor BNR din aprilie, băncile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc. În funcţie de active, băncile cu capital majoritar austriac deţin 36% din totalul sistemului, cele cu capital francez – 14%, cu capital majoritar grecesc – 12%, iar cele cu capital majoritar românesc – 10%. După numărul de bănci, instituţiile de credit cu capital elen se află la egalitate cu cele cu capital olandez (4), iar pe primele locuri se situează băncile cu capital majoritar austriac (7) şi cele cu capital românesc (6). În plus, în primele primele cinci bănci din sistem nu este nicio bancă cu capital grecesc, iar în top 10 sunt două bănci, cu un nivel de solvabilitate peste media băncilor cu capital grecesc.