Isărescu: suntem pentru legea falimentului personal, dar să fie o lege bună

„Suntem pentru legea falimentului personal. O lege bună. Uitaţi cum a fost pentru legea insolvenţei firmelor… Să vă spun ce înseamnă o lege care nu este bună. S-a dat legea insolvenţei persoanelor juridice, da? Şi s-a ajuns la următoarea situaţie: intră o firmă în insolvenţă, însă acţionarul principal are voie a doua zi să-şi înfiinţeze altă firmă. Păi, ce înseamna asta decât stimularea indisciplinei de plată? Este valabilă în România. Deci, o lege a insolvenţei persoanelor fizice trebuie să fie bine făcută, o lege care poate să fie aplicabilă”, a spus Isărescu, într-o conferinţă la BNR.

Acesta a fost întrebat dacă legea falimentului personal nu ar aduce un echilibru de forţe în negocierile individuale dintre clienţii persoane fizice şi bănci, soluţie propusă de banca centrală pentru cei care au probleme cu plata ratelor la credite.

Întrebat ce înseamnă o lege bună, Isărescu a dat următorul răspuns: „O lege bună înseamnă o lege bună. Bine făcută, cu grijă”.

Guvernatorul şi-a manifestat îngrijorarea că sistemul judiciar nu ar putea face faţă cererilor de insolvenţă din partea debitorilor persoane fizice.

„Dacă vine CSM-ul (Consiliul Superior al Magistraturii, n.red.) şi ne spune că n-are cum să facă faţă la un număr atât de mare de potenţiale procese de insolvenţă, credeţi că momentul acela, când se va introduce, va fi un moment bun? Nu va încurca mai mult lucrurile? La acest lucru ne referim”.

Autorităţile române s-au angajat de-a lungul timpului să nu promoveze proiectele privind insolvenţa persoanelor fizice existente în Parlament pentru a nu pune periclita disciplina la plată a debitorilor. Primul proiect de acest tip a trecut de Senat în 2010, dar a fost îngropat la Camera deputaţilor, după ce băncile şi-au manifestat opoziţia faţă de o astfel de reglementare. BNR a susţinut poziţia băncilor.

Un nou proiect a fost propus anul trecut legislativului, semnat de mai mulţi parlamentari ai PSD, şi a primit şi susţinere guvernului Ponta. Acesta a fost repus în dezbatere după aprecierea explozivă a francului din 15 ianuarie.

Isărescu susţine că tergiversarea aplicării acestei legi n-ar trebui să ne surprindă într-o ţară ca România, unde multe proiecte sunt încremenite.

„Este singurul lucru care se discută de cinci ani? Eu am semnat în anul 2000 ca autostrada către graniţa de vest trebuia să se termine în 2006 şi suntem la zece ani de atunci”, a spus guvernatorul.

Bancherii şi FMI au cerut studiu de impact înainte de implementarea proiectului de lege, dezbătut în acest moment la Comisia juridică de la Camera deputaţilor.

România este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu are pârghii legislative pentru tratamentul insolvenţei persoanelor fizice şi care nu are instrumente pentru tratarea supraîndatorării acestora.

Legea insolvenţei persoanelor fizice permite debitorilor să se pună la adăpost de executările silite, în condiţiile în care îşi pierd dreptul de administrare a averii şi veniturilor în timpul reorganizării, ori îi scuteşte pe aceştia de plata debitelor neacoperite după lichidarea patrimoniului, prin descărcarea de datorii.