Isărescu: Termenul cel mai corect pentru adoptarea euro ar fi când o autostradă va traversa Carpaţii

‘Nu am desfiinţa comitetul naţional de trecere la euro, niciodată Banca Naţională nu a renunţat la trecerea la euro, dar ne-am dat seama că fiecare înţelege altceva. Care sunt indicatorii de care ne vom lega să spunem că vom trece în 2018, 2019, 2022? Convergenţa nominală sau alţi indicatori, de exemplu PIB pe locuitor. Mai în glumă, mai în serios, am spus că termenul cel mai corect este când o autostradă va traversa Carpaţii!’, a spus Mugur Isărescu.

El a adăugat că, pentru a vedea starea economiei, trebuie să te duci la primul antreprenor, unul corect, şi să îl întrebi care sunt problemele cu care se confruntă.

‘Nu trebuie să te duci departe…te duci la primul antreprenor, la acela corect, acela care nu face parte din categoria celor care ‘au împuţit’ ideea de business în ţara asta, au nenorocit ideea, tunarii şi aşa mai departe. 50% – 60% este povara fiscală la noi. Păi cine poate să facă business în asemenea condiţii?’, a mai sus guvernatorul BNR.

El a adăugat că, pe medie, povara fiscală este de circa 29 – 30%. ‘Se face o confuzie mare între povara fiscală pe care o plăteşte plătitorul corect şi cei care nu pătesc nimic. E îngrozitor pentru cei corecţi. Şi atunci ne învârtim într-un cerc vicios extrem de periculos’, a subliniat Isărescu.

O altă problemă cu care se confruntă România este subcapitalizarea companiilor. ‘Devine dureros pentru că din anii 90 avem o problemă cu faptul că societăţile româneşti sunt subcapitalizate. Au fost mai întâi cele de stat, că s-a furat, că au fost pierderi…apoi cele private. La Varşovia nu vezi atâtea maşini mari 4×4 ca la Bucureşti, nici la Roma …Aceasta a fost atmosfera de antreprenor român: primul lucru yahtul, casa, maşina mare? Este posibil? Dar nu cred că este singura motivaţie, categoric că şi băncile trebuie să fie vinovate’, a adăugat guvernatorul BNR.

Pe de altă parte, şeful băncii centrale susţine că instituţia pe care o reprezintă nu poate sfătui băncile să acorde credite oricui, dar vede surplusul de lichiditate care nu se duce nicăieri. O soluţie pentru această problemă constă în absorbţia fondurilor europene.