Isărescu vorbeşte de adoptarea euro de către România peste un deceniu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Oficialul BNR a ţinut o prezentare cu tema „România şi zona euro” la conferinţa internaţională Espera 2013.

Isărescu a explicat că printre factorii importanţi pentru stabilirea calendarului de aderare se numără şi asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii Europene.

El a arătat că PIB/locuitor al României exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012, faţă de 67% în cazul Estoniei în anul adoptării euro (2011) şi 58% în 2011 în cazul Letoniei (care va adopta euro în 2014).

„Cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE”, se spune în prezentarea susţinută de guvernatorul BNR.

De asemenea, Isărescu pledează pentru plasarea datei-ţintă de adoptare a euro la/către finalul unei perioade de relativă acalmie politică din perspectiva ciclului electoral.

„Presupunând că preconizata modificare a Constituţiei nu va elimina decalajul dintre alegerile parlamentare şi locale, pe de o parte, şi alegerile prezidenţiale, pe de altă parte, perioada cea mai calmă
din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fără alegeri)”, se mai spune în prezentare.

Isărescu a mai punctat şi nevoia de progrese substanţiale în planul reformelor structurale, incluzând continuarea procesului de privatizare/restructurare a companiilor
de stat, creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a gradului de ocupare şi finalizarea liberalizării preţurilor administrate, conform actualului calendar agreat de guvern cu FMI şi cu Comisia Europeană (pentru energie electrică, în perioada 2014-2017 şi pentru gaze, în perioada 2016-2018).

Potrivit şefului băncii centrale, România a realizat progrese semnificative în sensul îndeplinirii criteriilor de convergenţă, doar rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung depăşind încă
valorile de referinţă ale criteriilor de la Maastricht, însă cele mai recente proiecţii sugerează îndeplinirea acestora în cursul anului 2014.

„În cadrul tabloului de bord, PIIN rămâne singurul indicator situat în afara zonei de confort, însă corecţia acestuia este, în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată. Din perspectiva setului mai larg de elemente relevante pentru alegerea momentului propice (convergenţă reală şi economie politică), importante sunt: Finalizarea reformelor instituţionale în zona euro; Evitarea derapajelor interne; Cvasi-consens politic intern; Progrese vizibile în sfera convergenţei reale”, se mai arată în prezentare.

Isărescu a mai spus că dintre cele zece state care au aderat după 2004 la Uniunea Europeană, doar cinci au aderat sau sunt în curs de aderare (Slovenia – 2007, Slovacia – 2009, Estonia – 2011, Letonia – 2014, Lituania – în cel mai scurt timp posibil -2015?), în timp ce Bulgaria, Cheia, Ungaria, Polonia şi România au renunţat au renunţat la datele ţintă.

Calendarul stabilit la momentul intrării în Uniunea Europeană, în 2007, stabilea că România urma să adere la zona euro în anul 2015, dar după declanşarea crizei financiare din 2008 această ţintă a fost abandonată.