Islanda a întors spatele UE: Decizia privind aderarea se amână

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ţinând cont de opiniile locuitorilor insulei, acest lucru înseamnă practic renunţarea la integrarea europeană, notează vineri cotidianul rus Kommersant.

Vizita premierului islandez la Bruxelles este prima sa deplasare în străinătate în noua funcţie, pe care o ocupă din aprilie acest an. În timpul unei conferinţe de presă comune, şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a amintit oaspetelui despre parcursul ţării insulare către aderarea la UE, proclamat de predecesorul lui Gunnlaugsson, Johanna Sigurdardottir. ‘Trenul pleacă. Este în interesul nostru comun ca decizia finală să fie luată cât mai repede’, a spus Barroso.

Potrivit Kommersant, îngrijorarea şefului Comisiei Europene nu este una întâmplătoare: după ce la putere în Islanda au venit forţele de centru-dreapta, Reykjavikul a frânat practic negocierile în vederea aderării la UE. Potrivit experţilor, noua putere islandeză fie îşi va revoca în totalitate candidatura, fie va încerca să prelungească la maxim procesul de negocieri.

‘În 2009, pe valul crizei economice, la putere în Islanda au venit forţe care vedeau salvarea în integrarea europeană, mai ales că sistemele economic şi de drept ale ţării sunt foarte apropiate de UE’, aminteşte expertul rus Tatiana Şeniavskaia. Cu toate acestea, după cum constată în prezent experta, ‘cetăţenii islandezi nu au observat vreo legătură între integrarea europeană şi îmbunătăţirea situaţiei economice’. ‘Dimpotrivă, în ultimii ani atitudinile eurosceptice s-au accentuat’, precizează Şeniavskaia pentru Kommersant.

Anterior se anunţa că Islanda, care a înaintat cererea de aderare în 2009, va putea adera la UE deja în acest an. La ora actuală, Islanda este una dintre cele cinci ţări candidate la aderare la UE şi, alături de Muntenegru şi Turcia, una dintre cele care au iniţiat deja negocierile de aderare.

În acelaşi timp, nivelul de integrare dintre Islanda şi ţările din UE este destul de mare. Ţara participă la Spaţiul Economic European (SEE) şi participă la acordul Schengen. Cu toate acestea, după cum a explicat premierul islandez la Bruxelles, decizia privind aderarea la UE ‘nu poate fi luată înainte de referendum’, iar problema privind desfăşurarea acestuia va fi luată de la parlamentul de la Reykjavik în toamnă.

Despre îngheţarea negocierilor până la referendum a vorbit şi ministrul de externe al Islandei, Gunnar Bragi Sveinsson, adaugă ziarul rus.

Practic, aceasta înseamnă refuzul de a adera la UE: potrivit sondajelor, această idee este susţinută de mai puţin de o pătrime dintre locuitorii Islandei. Mulţi islandezi acuză UE de criza financiară, care s-a declanşat pe insulă în 2008.

În plus, islandezii nu doresc ca industria piscicolă, una cheie pentru ţară, să ajungă dependentă de UE. Majorarea de către Islanda, în regim unilateral, a cotelor la pescuit în Atlanticul de nord-est a atras deja după sine pericolul unor sancţiuni din partea ţărilor europene.

Pentru UE, schimbarea cursului Reykjavikului înseamnă, de asemenea, renunţarea la speranţele privind extinderea influenţei în zona arctică. Între timp, exploatarea zăcămintelor gazifere şi petroliere de pe platforma continentală a Islandei va începe deja în acest an: cerere pentru exploatare, alături de compania islandeză Eykon Energy, a înaintat compania petrolieră chineză CNOOC, precizează Kommersant.