Italia amenință că-și va folosi dreptul de veto pentru a bloca noile reguli fiscal-bugetare ale UE. Guvernul de la Roma vrea niște condiții mai flexibile privind îndatorarea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pactul de stabilitate şi creştere a fost suspendat în anul 2020 din cauza pandemiei COVID-19 şi ar urma să fie repus în aplicare anul viitor într-o variantă revizuită. Italia, ţară puternic îndatorată, doreşte reguli mai relaxate privind cheltuielile bugetare, în timp ce alte state membre ale UE cer impunerea unei discipline bugetare mai stricte.

„Nu exclud nicio opţiune. Cred că trebuie să examinăm ce este cel mai bine pentru Italia”, a spus Meloni într-o intervenţie în Parlamentul de la Roma înaintea summitului european din 14-15 decembrie.

„Dacă nu va fi găsită o soluţie, dacă nu se ajunge la un acord vom reveni la parametrii anteriori”, a adăugat ea, după ce guvernul său a sugerat de asemenea că, în lipsa unui acord satisfăcător asupra pactului de stabilitate şi creştere, nu va ratifica nici reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro.

Pactul de stabilitate şi creştere prevede că statele UE trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar anual de cel mult 3% din PIB şi datoria lor publică să nu fie mai mare de 60% din PIB, cu măsuri disciplinare aplicate celor care nu fac suficiente eforturi pentru a se încadra în aceste limite pe care însă multe state membre le depăşesc considerabil, cum este chiar cazul Italiei, a cărei datorie publică este de peste 140% din PIB.

Regulile revizuite propuse de Comisia Europeană introduc o traiectorie de ajustare fiscală axată pe reducerea cheltuielilor bugetare pe parcursul a patru până la şapte ani. Însă Germania le-a cerut statelor UE puternic îndatorate, precum Italia, să-şi reducă în fiecare an datoria publică cu cel puţin cu 1% din PIB.

În proiecţia de buget pe anul viitor Italia şi-a mărit ţinta de deficit la 4,3% din PIB, faţă de cea de 3,7% stabilită anterior, şi a avertizat că până în anul 2026 nu va ajunge la un deficit de 3% din PIB, ceea ce nu lasă să se întrevadă în acest timp nici reducerea datoriei.

În schimb, Guvernul german a decis miercuri că de anul viitor va reveni la aplicarea regulii constituţionale care îi interzice să facă împrumuturi anuale peste plafonul de 0,35% din PIB şi prin urmare Germania îşi va reduce cheltuielile bugetare.