Jakubowicz (IFA România):Plafonul veniturilor scutite de impozit pentru ONG-uri ar trebui majorat la 25.000 – 50.000 de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Din punctul meu de vedere şi recomandările OCDE, pentru că în momentul în care am trecut prin tot procesul de aderare la OCDE, după cum ştiţi, mai avem doar un singur jalon de îndeplinit şi actualul premier a fost coordonatorul aderării României la OCDE şi, din punctul meu de vedere, şi-a făcut foarte bine treaba pe zona aceasta ca şi coordonator, dincolo de zona politică în care nu vreau să mă implic – sunt total apolitic şi mă delimitez de lucrul ăsta -, inclusiv în ceea ce s-a analizat de experţii grupului de lucru, au dat recomandări că acest plafon de 15.000 de euro ar trebui să fie actualizat. De ce? Pentru că în momentul în care statul dă mai multă libertate ONG-urilor să-şi obţină venituri neimpozabile, dar ca şi activitate economică, cu condiţia ca acele venituri să fie realizate sau utilizate exclusiv în scopul care este declarat de ONG, atunci presiunea pe sursele alternative de finanţare şi redirecţionarea de fonduri de la stat ar fi mai mică şi interesul şi implicarea acestor ONG-uri ar fi mult mai mare”, a spus Jakubowicz.

Referitor la nivelul plafonului, acesta a avansat un interval de 25.000 – 50.000 de euro, raportat la evoluţia din ultimele două decenii.

„Aici, în primul rând, ar trebui să plecăm de la două principii. O dată să actualizăm acest plafon de 15.000 de euro cu un coeficient de indexare din ultimii 20 de ani. Cred că rezonabil, nu ştiu, din punctul meu de vedere ar fi undeva între 25.000 şi 50.000 de euro, cu menţiunea foarte clară că aceşti bani în continuare să rămână venituri neimpozabile dacă entitatea poate justifica că sunt alocaţi pe cheltuieli exclusiv în realizarea scopului ONG-ului”, a explicat reprezentantul IFA România, la conferinţa „Impactul fiscalităţii asupra antreprenorilor şi ONG-urilor”.

Potrivit prezentării susţinute de acesta, legislaţia fiscală prevede scutirea de impozit pentru veniturile din activităţi economice ale ONG-urilor în limita echivalentului a 15.000 de euro anual, dar nu mai mult de 10% din veniturile scutite de impozit, cele două condiţii fiind cumulative.

Jakubowicz a susţinut că majorarea plafonului ar trebui însoţită de măsuri care să prevină utilizarea veniturilor în interes personal, inclusiv prin limitarea indemnizaţiilor membrilor consiliilor directoare.

„Însă, tocmai pentru a nu abuza de chestia asta, aş limita în mod concret şi valoarea indemnizaţiilor membrilor consiliului director, tocmai pentru a duce această suplimentare a plafonului efectiv tot pentru realizarea scopului asociaţiei. De ce? Pentru că, în primul rând, trebuie să fim fair şi să nu urmărim neapărat un interes personal din acest lucru. Deci, susţin majorarea şi indexarea plafonului cu condiţii destul de restrictive pentru utilizarea banilor şi foarte mult aş limita şi indemnizaţiile consiliului director, care în momentul de faţă nu există, dar m-am gândit cum ar putea unii să facă chestia asta şi mă gândesc că ar fi o chestie etică şi transparentă”, a precizat acesta.

O altă propunere vizează introducerea unor obligaţii de transparenţă pentru organizaţiile care beneficiază de sponsorizări şi de redirecţionarea impozitelor.

„Mai mult decât atât, acum ştim că entităţile de tip ONG sunt obligate la un raport de transparenţă doar dacă obţin fonduri publice. Ştiu că o să-mi sară oamenii care gestionează ONG-uri, însă aş obliga cumva la raport de transparenţă pentru toate ONG-urile care primesc bani din redirecţionare sau din sponsorizări ale impozitului pe profit, respectiv de la impozitul pe venit. Dacă este un ONG care are doar activitate economică, acolo l-aş exclude, dar pentru tot ce înseamnă bani redirecţionaţi aş obliga să existe un raport de transparenţă”, a susţinut el.

Reprezentantul IFA România a atras atenţia şi asupra dificultăţilor întâmpinate de ONG-uri în actualizarea informaţiilor din registrele publice, situaţie care poate afecta relaţia cu băncile şi sponsorii.

„Registrul public nu furnizează datele actualizate dacă s-au făcut modificări la instanţele de judecată, prin urmare dacă trebuie să treci printr-un compliance la o companie foarte mare, la o bancă, la o instituţie financiară, acestea nu au acces la sistem sau datele nu sunt actualizate şi trebuie să te duci de fiecare dată să scoţi un certificat constatator, un extras din registrul de la judecătorie care durează, ce să vezi, undeva 30, chiar 40 de zile câteodată”, a explicat reprezentantul acesta.

În ceea ce priveşte controalele fiscale, Flavius Jakubowicz a remarcat că verificările autorităţilor fiscale în rândul organizaţiilor neguvernamentale s-au intensificat în 2026, inclusiv în legătură cu destinaţia sumelor provenite din sponsorizări.

„Vă pot spune din practică faptul că anul 2026 a adus o intensificare a controalelor autorităţilor fiscale pe zona de ONG-uri care în principal pleacă de la contribuabil, adică cel care a făcut sponsorizarea. De ce? Pentru că pentru a rămâne deductibilă trebuie cumva să urmărim tot circuitul banilor şi să vedem de fapt care a fost scopul şi destinaţia finală a acestora. Şi mai există iarăşi o problemă tehnică aici şi în momentul de faţă şi eu personal sunt în discuţii cu autorităţile şi anume anularea deducerii sponsorizării ca urmare a eliminării din registru a entităţilor de cult şi a ONG-urilor la data redirecţionării impozitului, nu la data contractării”, a afirmat el.

Acesta consideră că sponsorii de bună-credinţă nu ar trebui sancţionaţi pentru probleme administrative ale beneficiarilor, pe care nu le pot controla.

„Ceea ce aici, cred că pentru anumite cauze care nu ţin de sponsor, ci ţin de beneficiar, de ONG, tu îi anulezi sponsorizarea şi dreptul sponsorului la deducere. Nu cred că este tocmai fair şi echitabil şi aici este o dezbatere”, a spus reprezentantul IFA România.

Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinţei, în România erau înregistrate, în septembrie anul acesta, 141.204 organizaţii neguvernamentale, dintre care 130.247 active. Sectorul a înregistrat venituri de peste 21 de miliarde de lei în 2022, echivalentul a 1,51% din PIB, şi avea aproximativ 127.000 de angajaţi, conform datelor incluse în prezentare.

Totodată, prezentarea arată că aproximativ un sfert (26%) dintre ONG-uri nu au înregistrat venituri în 2022, iar doar 20% dintre organizaţiile care au depus bilanţ contabil în acelaşi an au realizat venituri de peste 200.000 de lei. În privinţa finanţării, 88.544 de companii au utilizat mecanismul sponsorizării, iar pentru veniturile din 2023 au fost redirecţionate 420,86 milioane de lei prin mecanismul de 3,5% din impozitul pe venit.

Jakubowicz a propus, de asemenea, reintroducerea, în formă plafonată, a facilităţii fiscale pentru sponsorizările efectuate de microîntreprinderi, extinderea mecanismului de redirecţionare de 3,5% prin Declaraţia unică, precum şi elaborarea unui ghid fiscal unic pentru ONG-uri, în colaborare cu autorităţile şi profesioniştii din domeniul contabil şi fiscal.

Conferinţa „Impactul fiscalităţii asupra antreprenorilor şi ONG-urilor”, ajunsă la cea de-a V-a ediţie, a fost organizată miercuri de Club Antreprenor şi Piaţa Presei.