Jale în bugetul României. Veniturile care ne mai țineau la suprafață au scăzut masiv. Cele mai mici intrări de la UE din ultimii cinci ani, în ciuda PNRR

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform execuției bugetare pe 2024, care de altfel marchează și un deficit record, veniturile de la Uniunea Europeană au fost de 42 de mliarde de lei față de 2023 (maximul ultimilor cinci ani), când au atins aproape 67 de miliarde de lei. Dacă am exclude banii din PNRR, care în 2024 au fost de patru ori mai mulți decât în 2023, suma rămasă este aproape la jumătate față de anul precedent. Cu excepția anului 2022, când oricum au intrat cu 6 miliarde de lei mai mult decât în 2024, în niciun an din perioada 2020-2024 veniturile de la UE nu au scăzut sub 60 de miliarde de lei.

Notă: Date Ministerul Finanțelor. Coloana privind sumele încasate pentru plăți efectuate și prefinanțări include conturile  bugetare “Sume primite de la UE/alti donatori în contul platilor efectuate si prefinantari” și “ Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari aferente cadrului financiar 2014-2020”.

Intrările de fonduri europene sunt prinse în execuția bugetară la capitolele „Sume primite de la UE/alti donatori în contul platilor efectuate si prefinantari”, “ Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari aferente cadrului financiar 2014-2020”, „Alte sume de la UE” și „PNRR”.

Deficit uriaș în 2024

Deficitul bugetar a urcat la 8,65% din PIB anul trecut, de la 5,61% din PIB în 2023. În sistem ESA, un deficit bugetar mai mare a fost consemnat în 2009 – 9,5% şi în anul pandemiei 2020 – 9,2%.

Veniturile totale au însumat 574,60 de miliarde de lei în anul 2024, înregistrând un avans de 10,4% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente (+17,4%): în principal contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.

Citește și: Ce nu spune noul Guvern despre discuțiile cu Comisia Europeană. Cresc principalele taxe și impozite, nimeni nu rămâne neafectat

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 49,04 miliarde de lei, în creştere cu 21,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20%, peste dinamica fondului de salarii din economie (16,8%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, precizează sursa citată.

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (60,3%) şi aferente declaraţiei unice (13,9%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,1%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%), a explicat Ministerul Finanţelor.

Citește și: EXCLUSIV Finanțele, despre posibilitatea ca România să piardă miliardele din fonduri europene: S-a apreciat că măsurile nu sunt suficiente. Creșteri de taxe și impozite, la orizont

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 189,51 de miliarde de lei, în creştere cu 19,4% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie, încasările fiind influenţate pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară, iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (O.U.G. nr. 4/2023) şi de majorarea scutirii obligaţiilor de plată pentru anumite categorii de salariaţi de la 200 de lei/lunar la 300 de lei/lunar.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 de miliarde de lei, consemnând o creştere de 23,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (- 400 de milioane de lei).