Jose Graziano da Silva (FAO): Sunt foarte impresionat de România, nu numai de cifrele economice

‘Sunt foarte impresionat de această ţară. Nu numai de cifrele economice, nu numai acestea m-au impresionat. Ministerul a marcat faptul că după 20 de ani s-a obţinut o balanţă pozitivă în raportul dintre export şi import. Acesta contribuie la o creştere care este de 5,6-5,8% din PIB. Nu este o cifră pe care o întâlnim curent în lume şi mai ales în această regiune. Este vorba despre o performanţă demnă de remarcat. Trebuie să spun că, personal, am avut ocazia să umblu prin oraş. În această dimineaţă am văzut cât de plină de viaţă este economia’, a spus şeful FAO, într-o conferinţă de presă dedicată închiderii celei de-a 29-a Conferinţe Regionale FAO pentru Europa şi Asia Centrală de la Bucureşti.

De asemenea, acesta a precizat că ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a primit un un titlu important pentru următorii doi ani, fiind ales preşedinte al Conferinţei Regionale pentru Europa.

‘Mandatul domniei sale va dura până la următoarea conferinţă din 2016, conferinţă care va fi găzduită de Turcia. În această perioadă, îndatoririle sale vor presupune o raportare a evenimentelor importante, care sunt de interes pentru FAO în această regiune şi va participa la şedinţele noastre de la Roma’, a spus Jose Graziano da Silva.

România a găzduit, pentru a doua oară de când este membră FAO, din anul 1961, o conferinţă regională, cea de-a 29-a dedicate regiunii Europa şi Asia Centrală, primul eveniment având loc în urmă cu 38 de ani în anul 1976.

Temele centrale ale conferinţei s-au axat pe problemele risipei de alimente şi ale deşeurilor alimentare, dar şi pe sprijinirea fermelor de familie din zonă.

Potrivit datelor FAO, peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual în lume, ceea ce reprezintă o treime din producţia de alimente la nivel mondial şi costuri de 750 de miliarde de dolari, într-o lume în care 842 de milioane de persoane se confruntă cu foametea, malnutriţia şi insecuritatea alimentară.

De asemenea, această risipă reprezintă un prejudiciu şi pentru mediu pentru că, în fiecare an, hrana produsă fără a fi consumată înghite un volum de apă echivalent cu debitul anual al fluviului Volga din Rusia şi este vinovată pentru aducerea în atmosferă a 3,3 gigatone de gaze cu efect de seră, relevă datele FAO.

România înregistrează în prezent o risipă de alimente de cinci milioane de tone, în timp ce în UE ajunge la gunoi, anual, o cantitate de aproximativ 90 de milioane de tone de alimente.