Jucătorii din industria alimentară au noi obligaţii care pot duce la ieftiniri. Au apărut normele metodologice la legea risipei alimentare

După ce a fost suspendată de două ori, iar o perioadă a fost în vigoare fără a avea norme metodologice, legea risipei aimentară poate fi, în sfîrşit aplicată. Vineri, pe 8 februarie, au fost publicate în Monitorul Oficial normele metodologice de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Aceasta erau în vigoare începând cu 1 februarie.

Potrivit acestora, măsurile de prevenţie a risipei alimentare vor trebui aplicate de către agenţii economici din cadrul fiecărei verigi a lanțului agroalimentar, aceştia fiind nevoiţi să elaboreze anual, până la data de 31 martie, un plan de măsuri cu acest scop. 

Pentru consumatorul final, cele mai vizibile măsuri vor fi cele luate de comercianţi care au la îndemână mai multe opţiuni. Aceştia vor putea realiza şi monitoriza un sistem FIFO „primul intrat – primul ieșit” pentru stocurile de marfă, astfel că vor scoate la vânzare cu prioritate marfa mai veche din depozite. De asemenea, comercianţii vor putea colabora cu consumatorii pentru a le înţelege nevoilor şi pot realiza cel puţin o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente.

De asemenea, operatorii economici pot lua măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor agroalimentare supuse vânzării accelerate, conform legislației în vigoare, sau pot apela la donaţii.

Potrivit legii, cei care vor dona alimentele vor beneficia de facilități fiscale: reducerea impozitului, scăderea bazei de impozitare etc.. În schimb, cei care vor primi alimentele prin donație nu vor avea voie să le vândă mai departe, se precizează în lege. Singurele exceptate de la această obligație sunt asociațiile și fundațiile, întreprinderile sociale sau serviciile sociale ale furnizorilor publici, care vor putea comercializa produsele către consumatorul final, la un preț mai mic.

Măsuri privind risipa alimentară vor trebui luate şi de restaurante, restaurante cu autoservire, cofetării, patiserii, plăcintării, simigerii, covrigării, case de comenzi, cantine-restaurant etc.

Potrivit normelor metodologice, aceştia pot lua măsuri de planificare sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor; realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente; realizarea unui sistem de monitorizare FIFO „primul intrat – primul ieșit” a stocurilor de marfă/materii prime; măsuri de colectare separată a deșeurilor alimentare, pe categorii, în vederea reciclării/valorificării/eliminării conform ierarhiei deșeurilor și legislației specifice în vigoare.

Producătorii materiilor prime (producţia primară) trebuie să ia măsuri de planificare sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor; măsuri de minimizare a pierderilor înainte de recoltare, precum și măsuri de valorificare după recoltare, prin donare, comercializare, transformare în compost, biogaz; măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice; măsuri de cercetare, inovare, tehnologizare/retehnologizare – crearea de soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, boli și dăunători, realizarea unor sisteme performante de mașini și utilaje agricole destinate recoltării, sortării, depozitării și ambalării, care au drept scop diminuarea pierderilor de producție;adaptarea producției la condițiile de piață – cerere-ofertă, asigurarea trasabilității – plan de cult ură în funcție de piața de desfacere; măsuri de educare și informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente;măsuri de redistribuire/utilizare a surplusului.