Judecătorul Mircea Aron este noul preşedinte al CSM

Actualul şef al CSM, Marius Tudose, a anunţat că Mircea Aron a fost ales în funcţia de preşedinte cu ‘o majoritate zdrobitoare’.

Judecătorul Mircea Aron este reprezentantul ales din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul Superior al Magistraturii.

El şi-a prezentat în faţa Plenului CSM proiectul managerial cu obiectivele şi priorităţile din mandatul său, precum şi viziunea sa pentru rezolvarea vulnerabilităţilor sistemului judiciar. De asemenea, el a răspuns întrebărilor adresate de către membrii CSM în legătură cu abordarea unor soluţii pentru eficientizarea activităţii.

Judecătorul Mircea Aron a susţinut, în proiectul de candidatură, că CSM trebuie să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine procedurile privind numirea în funcţii de conducere la ÎCCJ, PÎCCJ şi DNA.

În opinia sa, o prioritate a CSM în 2016 ar trebui să fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justiţiei elaborate de Consiliu, în baza unei analize serioase a nevoilor sistemului şi care au făcut obiectul consultărilor cu instanţele de judecată, cu ÎCCJ, MP, INM.

‘Propunerile aprobate de plenul CSM sunt expresia preocupării pentru consolidarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislaţiei înfăptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (…) Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea şi aplicarea legilor justiţiei’, a precizat el.

Mircea Aron a mai arătat că o altă propunere punctuală care a stat în atenţia membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispoziţiei art.136 din Legea 304/2004 potrivit căreia atribuţiile MJ referitoare la bugetul instanţelor să fie preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aron a subliniat necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu MJ, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală şi Codul penal, determinate de deciziile de neconstituţionalitate ale CCR.

‘Nu este rezonabil ca acte de importanţa Codurilor, destinate publicului larg, să poarte ani în şir, în dreptul a numeroase articole, menţiunea de ‘neconstituţional’ ‘, a apreciat Aron.

Potrivit acestuia, o componentă importantă a activităţii CSM va rămâne cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul MCV, el subliniind că ar fi nevoie de o coordonare mai strânsă şi un mesaj unitar cu MJ, ÎCCJ şi MP în comunicarea cu oficialii europeni, astfel încât informarea să nu fie distorsionată.

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt desemnaţi dintre cei 14 membri aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor.