Juncker: Când se produce un dezastru natural, vreau ca Uniunea Europeană să ofere mai mult decât condoleanţe

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Europa nu poate asista neputincioasă atunci când statele noastre membre sunt lovite de dezastre naturale şi au nevoie de ajutor. Nicio ţară din Europa nu este imună la dezastrele naturale, care, din păcate, au devenit o normalitate”, a adăugat oficialul european citat într-un comunicat publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Un element-cheie al noilor propuneri publicate joi de Comisia Europeană îl reprezintă crearea ”rescEU”, o rezervă la nivel european de capacităţi de protecţie civilă care să vină în completarea forţelor naţionale. Această rezervă va include avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă, echipe de căutare şi salvare în zonele urbane, spitale de campanie şi echipe medicale de intervenţie în situaţii de urgenţă în caz de dezastre cum ar fi inundaţiile, incendiile forestiere, cutremurele şi epidemiile.

Noile planuri au fost anunţate în contextul în care numai în 2017, peste 200 de persoane şi-au pierdut viaţa în Europa din cauza dezastrelor naturale şi peste un milion de hectare de pădure au fost distruse.

”Tragediile din vara trecută şi din ultimii ani au demonstrat că sistemul existent de răspuns în caz de dezastre şi-a atins limitele în formatul actual, bazat pe voluntariat”, a declarat Christos Stylianides, comisarul pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, citat pe site-ul executivului comunitar.

”Provocările cărora trebuie să le facem faţă au evoluat, iar noi trebuie, la rândul nostru, să ne adaptăm. Trebuie să demonstrăm solidaritate şi responsabilitate comună la toate nivelurile. Este ceea ce aşteaptă de la noi cetăţenii europeni şi sper ca guvernele europene şi Parlamentul European să îmbrăţişeze această propunere”, a adăugat comisarul.

Mecanismul de protecţie civilă al UE, lansat în 2001, se bazează, în forma sa actuală, pe un sistem voluntar, prin care UE coordonează contribuţiile voluntare ale statelor participante în sprijinul unei ţări care a solicitat asistenţă, se arată în propunere. Însă, în ultimii ani, condiţiile meteorologice extreme şi alte fenomene au solicitat la maximum capacitatea statelor membre de a se ajuta reciproc, mai ales în situaţiile în care mai multe state membre se confruntă simultan cu acelaşi tip de dezastru. În cazurile în care nu sunt disponibile resurse sau resursele care pot fi mobilizate sunt limitate, UE nu dispune de o capacitate de rezervă pentru a acorda asistenţă statelor membre care nu mai pot face faţă.

Mecanismul de protecţie civilă al UE include toate statele membre ale UE, precum şi alte câteva state participante din afara UE, respectiv Islanda, Norvegia, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Turcia. ”rescEU” ar urma să poată fi activat pentru a acorda asistenţă şi acestor state participante ca un semn al solidarităţii europene.

În planul de adaptare a mecanismului de protecţie civilă la caracterul tot mai complex al dezastrelor se prevede că statele membre vor trebui să îşi comunice strategiile naţionale de prevenire şi pregătire, astfel încât eventualele deficienţe să poată fi identificate şi remediate în mod colectiv.

Comisarul Stylianides a precizat însă că responsabilitatea primară pentru răspunsul la dezastru va aparţine în continuare fiecărui stat membru. El a precizat că forţele de rezervă ar costa UE circa 100 de milioane de euro (120 de milioane de dolari) anual, conform agenţiei DPA.

Propunerea trebuie să fie aprobată de Parlamentul European şi de statele membre.