Juncker crede într-un acord rapid între Grecia şi creditorii săi, „de preferinţă înainte de 20 august”

‘Toate informaţiile care îmi parvin mă fac să cred că va fi posibil să se încheie un acord în cursul lunii august, de preferinţă înainte de 20 august’ privind un al treilea plan de asistenţă pentru Grecia, afirmă Juncker. Atena trebuie să ramburseze la acea dată suma de 3,4 miliarde de euro Băncii Centrale Europene (BCE).

Reprezentanţii creditorilor – CE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) – se află la Atena de o săptămână pentru a pune pe picioare un plan de salvare care să aibă la bază un credit de peste 80 de miliarde de euro pe trei ani, scrie Agerpres.

Juncker consideră că ‘negocierile progresează de o manieră satisfăcătoare’ atât din punct de vedere al autorităţilor greceşti, cât şi al Comisiei.

Ministrul grec de finanţe, Euclid Tsakalotos, s-a declarat încrezător marţi în finalizarea noului credit pe trei ani către Grecia până la 20 august.

Dacă totuşi termenul se va dovedi prea scurt, ‘va trebui să se recurgă pentru a doua oară la mecanismul de finanţare’ prin intermediul căruia UE a acordat deja un credit de urgenţă de şapte miliarde de euro Greciei în iulie, explică Jean-Claude Juncker.

În condiţiile în care numeroase comentarii se referă la eventuale divergenţe între Comisie şi FMI, care condiţionează o viitoare participare a sa la planul de salvare a Greciei de ştergerea de către europeni a unei părţi din datoria Atenei, Juncker încearcă să minimalizeze acest aspect. ‘Cred că se exagerează divergenţele de opinie’, a spus el, subliniind că FMI-ul este prezent la Atena şi că ‘cooperarea între cele trei instituţii implicate este foarte bună’.

În ceea ce priveşte dificultăţile care au precedat acordul de la 13 iulie între Atena şi partenerii săi europeni privind un al treilea plan de ajutor, Juncker insistă asupra faptului că a exclus mereu un Grexit, chiar dacă CE a trebuit să se pregătească pentru această eventualitate, întrucât ieşirea Greciei din zona ‘era în discuţie’, fiind evocată de Germania.

‘Am făcut mereu totul pentru ca această ipoteză simplistă să nu se realizeze’, a spus el. ‘Pentru că dacă am fi scos din zona euro ţara cea mai slabă, pieţele ar fi găsit fără îndoială o a doua ţară care ar fi părut cea mai slabă’, a adăugat şeful executivului comunitar. ‘Ori nu am întâlnit niciodată pe nimeni care să-mi poată explica în detaliu cortegiul de consecinţe’ al unui Grexit, a subliniat Juncker.

Dimpotrivă, potrivit lui Juncker, solidaritatea trebuie să prevaleze. ‘Nu pot decât să încurajez statele membre ale zonei euro să nu înceteze să reflecteze asupra aprofundării guvernanţei economice’ pentru că ‘lecţia care trebuie învăţată din problemele greceşti nu constă în a arunca prosopul, ci în a ne sufleca mâinile’, explică el.

Preşedintele CE s-a declarat totuşi preocupat de reducerea ‘divergenţelor structurale care ar putea exista între statele membre şi cele nemembre ale zonei euro’, precum Marea Britanie.

În ceea ce priveşte referendumul britanic prevăzut să aibă loc în 2017 privind viitorul ţării şi eventuala sa ieşire din UE, ‘Comisia lucrează la un aranjament convenabil’ cu Londra şi Juncker nu este îngrijorat. ‘Vom ajunge la un acord cu britanicii, pentru că poporul britanic (…) are o abordare pragmatică atunci când este vorba despre lucruri esenţiale’, a avertizat el.