Juncker îşi prezintă planul de investiţii, principalul proiect al mandatului său

Adaugă-ne ca sursă preferată

Postulatul care stă la baza proiectului este că slăbiciunea investiţiilor în Europa, al căror nivel rămâne inferior cu 15% celui din 2007, a împiedicat ieşirea din criză. Or, în pofida lichidităţilor abundente în economie, investiţiile private rămân insuficiente, în timp ce investiţiile publice sunt limitate de absenţa spaţiului bugetar al statelor, scrie Agerpres.

Planul urmează a fi dezvăluit miercuri dimineaţa de către Jean-Claude Juncker în faţa Parlamentului European, înainte de a fi introdus pe ordinea de zi a summit-ului european din 18-19 decembrie la Bruxelles. Detaliile sunt foarte aşteptate, începând cu dozarea între finanţarea publică şi cea privată, consecinţele asupra finanţelor statelor, atractivitatea dispozitivului şi, deci, şansele sale de reuşită.

‘Mă tem că acest plan se va dovedi dezamăgitor’, declara recent ministrul francez al economiei, Emmanuel Macron, rezumând: ‘Avem nevoie cu adevărat de bani şi avem nevoie să-i utilizăm în mod efectiv’.

Comisarul european al problemelor economice, Pierre Moscovici, insistase asupra necesităţii de a se mobiliza noi resurse. În caz contrar, ‘acesta va apărea ca un truc, ca o reciclare, deci va fi un eşec’. El ar fi dorit un mecanism ‘curajos’ şi ‘inovator’

Dispozitivul, care se bazează pe ingineria financiară, este complex.

Pilotarea acestui plan, prevăzut pe trei ani, va fi asigurată de Banca Europeană a Investiţiilor (BEI), braţul financiar al UE. BEI este reputată pentru soliditatea sa financiară, dar tocmai din această cauză alegerile sale sunt considerate precaute.

Soluţia găsită de Comisia Europeană constă în a-i încredinţa gestiunea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (FEIS), care va susţine proiecte mai riscante decât cele pe care le finanţează de obicei.

Fondul va fi dotat cu 16 miliarde de euro, garanţie provenind din bugetul UE, din care jumătate este constituită din resurse bugetare existente. Dacă i se vor adăuga 5 miliarde de euro ale BEI, fondul va creşte la 21 de miliarde.

Suma pare modestă faţă de ambiţia afişată, dar ea corespunde unui pariu: ea trebuie să joace rolul unui ‘amortizor de risc’ care să atragă, oferindu-le o garanţie solidă, resurse private care în prezent nu sunt investite în economia reală.

Printr-un efect multiplicator cu 15, calificat drept ‘prudent’ de Bruxelles, această sumă de plecare ar urma să permită mobilizarea în total a 315 miliarde de euro, potrivit Comisiei.

Proiectele financiare vor fi alese dintr-o listă propusă de statele membre, dar nu va exista o ‘cotă de stat’, subliniază o sursă europeană. Un comitet de experţi va face trierea, în funcţie de pertinenţa proiectelor.

Infrastructurile strategice, precum cea numerică şi energia, dar şi transporturile, educaţia, cercetarea şi inovaţia vor fi sectoarele privilegiate. O parte a dispozitivului, la nivelul a 75 de miliarde de euro, va fi rezervată întreprinderilor mici şi mijlocii, care au întâmpinat dificultăţi uneori în găsirea surselor de finanţare.

Planul prevede şi posibilitatea altor contribuţii, în special din partea statelor, dar nu le constrânge s-o facă pentru a da asigurări astfel acelor ţări care, ca Germania, sunt reticente în faţa cheltuielilor publice. În schimb, pentru a nu descuraja ţările care ar alege să contribuie, sumele pe care le vor vărsa acestea nu vor fi contabilizate în deficitul şi în datoria lor.

Comisia estimează că planul de investiţii ar putea adăuga între 330 şi 410 miliarde de euro PIB-ului european, şi ar crea între 1 şi 1,3 milioane de locuri de muncă în următorii trei ani.

Rămne de văzut dacă el va reuşi să depăşească reticenţele investitorilor şi să-i convingă pe sceptici: potrivit unei surse europene intervievate de AFP sub acoperirea anonimatului, suma de 315 miliarde de euro pare deja o ipoteză ‘prea optimistă’ pentru că şi coeficientul multiplicator 15 ar fi ‘foarte excesiv’.