Justiţia europeană se pronunţă împotriva aderării UE la Convenţia europeană a drepturilor omului

Cele 28 de state ale UE sunt membre ale Consiliului Europei, format din 47 de ţări, şi, prin urmare, aderă individual la Convenţia europeană a drepturilor omului, care permite oricărui cetăţean să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

UE nu este prin urmare membră, însă această aderare este prevăzută în Tratatul de la Lisabona din 2009. Un acord în acest sens a fost semnat în aprilie 2013 între Comisia Europeană (CE) şi Consiliul Europei. Comisia Europeană s-a adresat apoi Curţii de Justiţie de la Luxemburg pentru a obţine recomandarea sa cu privire la compatibilitatea proiectului de acord cu legislaţia UE.

Curtea a constat că ‘nicio dispoziţie a proiectului de acord nu prevede’ asigurarea unei coordonări între CEDO şi Carta europeană a drepturilor fundamentale.

Curtea consideră că abordarea reţinută ‘care constă în asimilarea UE unui stat şi rezervarea unui rol pentru aceasta indentic din toate punctele de vedere cu cel al unei oricărei alte părţi contractante, ignoră natura intrinsecă a Uniunii’.

Convenţia europeană a drepturilor omului a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Pentru a justifica aderarea UE, Comisia Europeană a estimat că aceasta ‘ar completa sistemul european de protecţie a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi ar consolida credibilitatea sistemului drepturilor omului şi a politicii externe a Europei’. Aderarea ‘extinde căile de atac puse la dispoziţia cetăţenilor care consideră că drepturile lor nu sunt respectate’, a precizat CE.