Kaspersky: Creştere cu 57% a numărului de utilizatori afectaţi de programele care fură parole, în primul semestru

Numărul utilizatorilor vizaţi de programele maliţioase care fură parole a crescut cu 57% în prima jumătate acestui an, până la peste 940.000, de la aproape 600.000, în aceeaşi perioadă din 2018, relevă o analiză publicată, marţi, de către experţii Kaspersky Lab.
Economica.net - mar, 23 iul. 2019, 10:44
Kaspersky: Creştere cu 57% a numărului de utilizatori afectaţi de programele care fură parole, în primul semestru

„Programele care fură parole (PSW) sunt o armă importantă din trusa infractorilor cibernetici, cu care sabotează viaţa privată a utilizatorilor. Acest tip de program fură datele direct din browser, folosind diferite metode. Informaţiile sunt cel mai adesea sensibile şi includ detalii de acces la conturi online, precum şi informaţii financiare, cum sunt parolele salvate, cele autocompletate şi datele salvate ale cardului. În plus, unele familii ale acestui tip de malware sunt create pentru a fura cookies din browser, fişiere ale utilizatorilor dintr-un loc anume (de exemplu, de pe desktop), precum şi fişiere din aplicaţii, cum ar fi serviciile de mesagerie”, notează producătorul de soluţii de securitate informatică.

Potrivit sursei citate, în ultimele şase luni, a fost detectată o activitate intensă a acestor programe, în Europa şi Asia, iar cel mai adesea malware-ul vizează utilizatorii din Rusia, India, Brazilia, Germania şi SUA.

Specialiştii precizează că unul dintre cei mai răspândiţi troieni care fură parole a fost multifuncţionalul Azorult, detectat pe computerele a peste 25% dintre toţi utilizatorii care s-au confruntat cu troieni PSW în perioada studiată.

„Computerele moderne sunt din ce în ce mai active online şi, evident, depind de Internet pentru a îndeplini multe dintre sarcinile lor zilnice. Acest lucru face ca profilurile lor digitale să fie tot mai pline cu date care le fac o ţintă atractivă pentru infractori, pentru că ar putea obţine bani din ele. Păstrând parolele şi datele de autentificare în siguranţă, utilizatorii pot folosi serviciile online cu încrederea că informaţiile lor nu vor fi puse în pericol. Acest lucru ar trebui să fie dublat de instalarea unei soluţii de securitate, pentru mai multă siguranţă”, spune Alexander Eremin, security researcher la Kaspersky.

În acest context, specialiştii în securitate cibernetică recomandă utilizatorilor să-şi protejeze parolele şi datele de autentificare, că dezvăluie parolele sau informaţiile personale nici măcar prietenilor sau familiei, să instaleze de fiecare dată actualizările şi patch-urile disponibile şi să utilizeze soluţii eficiente de securitate pentru păstrarea în siguranţă a parolelor şi a informaţiilor personale, inclusiv a paşapoartelor, a permiselor de conducere sau a cardurilor bancare.

Sursa: AGERPRES

Te-ar mai putea interesa și
Schimbarea furnizorului de energie electrică: ce economii la factură pot face românii comparativ cu ceilalți europeni
Schimbarea furnizorului de energie electrică: ce economii la factură pot face românii comparativ cu ceilalți europeni
Momentan, economiile la factură care pot fi făcute de consumatorii români la schimbarea furnizorului sunt mici față de ce se întâmplă pe piețele din Europa, dar lucrurile se vor schimba în......
Cum au schimbat pesta porcină și pandemia piața alimentară. Importăm și carne și animale vii
Cum au schimbat pesta porcină și pandemia piața alimentară. Importăm și carne și animale vii
Din 2016, ultimul an în care România a fost liberă de pesta porcină africană, cantitatea de carne de porc importată ...
Cum arată tramvaiele turcești care ar putea sosi în vară la Timișoara
Cum arată tramvaiele turcești care ar putea sosi în vară la Timișoara
Primarul Timișoarei Dominic Fritz a anunțat săptămâna aceasta că primele tramvaie turcești din comanda de 21 de garnituri ...
Datoria publică şi deprecierea leului. Creditele în valută ale populaţiei mai reprezintă doar 10% din totalul creditelor – analiză
Datoria publică şi deprecierea leului. Creditele în valută ale populaţiei mai reprezintă doar 10% din totalul creditelor ...
O depreciere mai accentuată a leului nu ar pune presiune pe împrumuturile în valută, aşa cum s-a întâmplat în criza ...