Kit de securitate împotriva fraudelor bancare online. Care sunt cele mai populare scenarii de frauda și la cât se ridică fraudele cibernetice în România și în lume

La nivel internațional, doar 4% dintre victimele fraudelor din mediul online reușesc să își recupereze banii pierduți și doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorități, potrivit unui raport realizat anul trecut de Global Anti Scam Alliance. Suma totală de bani pierduţi din cauza fraudelor online în 2024 este estimată la 1,03 trilioane de dolari.

În ceea ce privește fraudele informatice, la nivelul Secției de Combatere a Criminalității Informatice (SCCI) de la nivelul IGPR, în primele 4 luni din acest an se aflau în investigare un număr de 928 de dosare de fraudă informatică, dintre care 170 fuseseră înregistrate în 2025. Dintre acestea, 169 au fost soluționate deja, a anunțat Flavius Nistor, Șef Serviciu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, IGPR.

În ceea ce privește atacurile informatice, la nivelul SCCI în primele 4 luni exista un număr de 1.187 dosare, dintre care 256 au fost soluționate. În același timp, Flavius Nistor a adăugat că fraudele din investiţii au ajuns pe primul loc la nivel european.

Conform datelor oferite de ING Bank și DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică), în România doar 28% dintre păgubiți raportează frauda și foarte puțini reușesc să își recupereze parțial din pierderi. În plus, tendința de recuperare a banilor pierduți este în scădere. Astfel, dacă în 2023  7% dintre păgubiți au reușit să-și recupereze pierderile, în 2024, procentul acestora a scăzut la 3%.

Cele mai populare scenarii de fraudă în prezent

Unul dintre cele mai întâlnite scenarii de fraudă foloseşte metoda spoofing-ului. Victima este sunată de către „bancă” sau o altă instituție, folosind un număr de telefon fals, şi i se cere să verifice că este sunată din partea băncii prin căutarea pe Google a numărului de telefon respectiv. După ce victima efectuează verificarea și vede numărul respectiv pe site-ul oficial, capătă încredere că vorbește cu un reprezentant al instituției.

Apoi, atacatorul îi solicită victimei să transfere banii pe care îi are disponibili într-un cont securizat, întrucât contul său bancar a fost compromis, pentru a fi protejați. Victima nu știe că odată ce banii sunt transferați, nu îi mai poate recupera. În urma presiunii atacatorilor, invocând un sentiment de urgență, dă curs operațiunii și transferă suma în contul indicat de către atacator. Acest cont se află, însă, sub controlul atacatorilor, fiind un cont de cărăuși de bani. Imediat ce sumele intră în contul beneficiarului, acestea sunt retrase de către gruparea infracțională sau transferate mai departe în alte conturi.

În alte cazuri, atacatorul îi spune victimei că i s-a aprobat creditul și că o așteaptă în sucursală pentru a ridica banii. Victima este speriată pentru că nu a solicitat niciun credit și dorește să rezolve cât mai repede problema, așa că îi spune atacatorului că este o greșeală pentru că nu a făcut nicio solicitare de credit.

Apoi, atacatorul îi confirmă că datele sale au fost compromise și că acest caz va fi raportat către poliție, așa că în câteva minute va fi contactată de către un ofițer. La câteva secunde, este sunată de pe un număr de telefon de către o persoană care se recomandă a fi comisar de poliție și care îi comunică faptul că a fost victima unei fraude și este nevoie să ofere sprijin poliției pentru a finaliza acest caz și a prinde fraudatorii.

De luna viitoare, ING Bank oferă un kit de securitate împotriva fraudelor online

ING Bank pregătește un ghid de securitate împotriva fraudelor care va fi atașat aplicației de mobil Home Bank. În esență, kitul nu va permite efectuarea de plăți din aplicația de mobil dacă proprietarul contului este angajat într-o discuție telefonică în acel moment.

”În aplicaţia Home’Bank, vom lansa în curând funcționalitatea „Închide-i apelul Fraudei”, un mesaj afișat clientului atunci când are un apel în curs și este pe cale să semneze o plată în lei în aplicația mobilă. Este fundamental să reținem că reprezentanții băncii sau autoritățile nu vor pune niciodată presiune pe o persoană să confirme o plată, pentru a fi în siguranță”, a declarat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România.

Munca „de acasă” te poate transforma în cărăuș de bani și frauda „tu ești în acest filmuleț”?

Cum se manifestă? Oferte false de angajare pe social media prin care victima ajunge la grupuri de Telegram, ajungând să folosească propriul cont bancar pentru tranzacții solicitate.
Pericolul este că victima poate deveni parte dintr-o rețea de spălare de bani. De aceea, ”nu dați like & share pentru bani!”

Un mesaj care a circulat foarte frecvent pe rețelele de mesagerie instant și social media, aparent inofensiv, care întreba victima dacă este în materialul video trimis.
Victima dă click pe clip și ajunge să instaleze un malware și să piardă controlul asupra contului.
Un alt tip de mesaj popular solicită votarea anumitor persoane pentru a câștiga un concurs sau o bursă.

Platforme crypto și portofele false

Sunt folosiți diferiți influenceri sau persoane publice ce promovază platforme necunoscute, însă ce au legături cu activități ilegale.

Platformele de investiții nu transmit niciodată link-uri pentru investiții, pe niciun canal de comunicare, nu oferă niciodată sfaturi de investiții și nici nu solicită datele personale sau de wallet.

Ilie Pușcaș, Country Manager Binance a arătat că numai în 2024, compania sa a răspuns la aproape 65.000 de solicitări din partea autorităților de aplicare a legii și am sprijinit 14.800 de autorități înregistrate.

Conform Raportului Chainalysis privind criminalitatea în domeniul criptomonedelor din 2025, tranzacțiile ilicite din industria criptomonedelor au scăzut la doar 0,14% în
2024, o scădere semnificativă față de 0,61% în 2023.

Această tendință descendentă se datorează și faptului că pe platformele blockchain, tranzacțiile sunt vizibile istoric și pot fi decodificate.