Kosovarii la urne, un test pentru viitorul european al ţării

În vârstă de 46 de ani, Hashim Thaçi, care de şapte ani se află în fruntea ţării sale şi a condus Kosovo la independenţa faţă de Serbia, în 2008, intenţionează să obţină al treilea mandat consecutiv de prim-ministru.

Fost şef al gherilei separatiste convertit la politică, Thaçi pare că se prezintă slăbit de situaţia economică precară şi o rată a şomajului ce afectează 35% dintre cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, un nivel similar celui înregistrat la sfârşitul lui 2007, când obţinea primul mandat la conducerea guvernului.

În ultima vreme, Hashim Thaçi a reuşit să îndrepte ţara pe calea apropierii de Uniunea Europeană (UE), acţionând pentru încheierea, în aprilie 2013, a unui acord istoric vizând ameliorarea relaţiilor bilaterale cu Serbia, sub supravegherea Bruxellesului.

Cu toate acestea, Belgradul refuză în continuare să recunoască independenţa Kosovo, proclamată unilaterală de
majoritatea albaneză.

Participarea minorităţii sârbe la aceste alegeri este crucială pentru apropierea dintre Pristina şi UE.

Cei aproape 80.000 de sârbi care trăiesc în enclave izolate în mijlocul unei majorităţi covârşitoare de albanezi vor merge la vot, ca la scrutinurile precedente.

În nordul Kosovo însă, regiune învecinată cu Serbia unde vreo 40.000 de sârbi sunt majoritari şi unde Pristina nu exercită practici niciun control, participarea lor pentru prima dată la astfel de alegeri rămâne incertă.

Din cele 120 de locuri ale parlamentului de la Pristina, două sunt garantate minorităţii sârbe.

La rândul său, guvernul de la Belgrad, care a demarat în ianuarie negocierile de aderare la UE, a îndemnat comunitatea sârbă să se prezinte la vot.

În absenţa sondajelor viabile, analiştii consideră că principalii favoriţi ai scrutinului sunt Partidul Democrat din Kosovo (PDK), al premierului Hashim Thaçi, şi principala formaţiune de opoziţie, Liga Democratică din Kosovo (LDK), condusă de Isa Mustafa.