1EUR = 4.7326 RON | Bucureşti 32 º

News

Kovesi a obţinut 12 voturi în Comisia CONT, Bohr 11, iar Ritter unul

Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a obţinut marţi seară cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European.

26 feb, 2019 | Agerpres

Laura Codruţa Kovesi a primit 12 voturi, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presă al Parlamentului European.

Votul Comisiei CONT, care a fost unul secret, are rol consultativ.

Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) îşi va exprima miercuri votul, de asemenea secret, pentru a stabili ordinea candidaţilor.

Laura Codruţa Kovesi, Jean-Francois Bohnert şi Andres Ritter au fost audiaţi marţi de comisiile reunite pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european.

Propunerea celor două comisii va fi apoi trimisă Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui PE, Antonio Tajani.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Relaţiile care există acum între procuratură şi ministrul justiţiei nu au nicio relevanţă pentru mine, a declarat Laura Codruţa Kovesi marţi, la Bruxelles, în cadrul audierilor din Parlamentul European pentru ocuparea funcţiei de procuror general european, care a dat asigurări că întotdeauna îşi va respecta obligaţiile care decurg din regulamentul Oficiului Procurorului Public European (EPPO) dacă va fi numită în funcţia de procuror-şef european.

Întrebată despre relaţia complicată care există între Ministerul Justiţiei şi procurori în România şi cum se poziţionează în raport cu o astfel de presiune politică, Laura Codruţa Kovesi a răspuns că în toată activitatea ei de procuror, de peste 23 de ani, a respectat "întotdeauna legea şi toate normele de procedură penală care sunt prevăzute în legile speciale pe care le aplicăm".

"Ca orice procuror, trebuie să fim obiectivi în activitatea noastră, să ne desfăşurăm activitatea cu pasiune, dar nu cu patimă. Plecând de la aceste principii, dacă voi ocupa această poziţie, dar şi în poziţiile pe care le-am obţinut anterior, întotdeauna voi aborda profesional ceea ce scrie în fişa postului şi obligaţiile care îmi revin şi care sunt prevăzute în lege şi în regulamentul EPPO în acest caz. Nu are nicio relevanţă pentru mine ceea ce s-a întâmplat în România, relaţiile care sunt acum între sistemul de procuratură şi ministrul justiţiei, ci vă asigur, ca orice alt profesionist din sistemul judiciar român dar şi european, că întotdeauna îmi voi respecta obligaţiile care decurg din regulamentul EPPO, în cazul în care voi fi numită în această funcţie", a afirmat Kovesi.

Întrebată despre experienţa ei cu cazurile foarte mediatizate de corupţie, Kovesi a declarat în audierea comună a comisiilor pentru libertăţi civile şi pentru control bugetar ale PE că aproape toate cazurile pe care le-a investigat la DNA suscitau interes din perspectiva persoanelor care erau investigate, întrucât competenţa DNA viza investigaţii pentru fapte de corupţie la nivel înalt.

"Din această perspectivă au fost investigate persoane care deţineau funcţii cu expunere publică - primari, preşedinţi de consilii judeţene, senatori, deputaţi, miniştri, foşti miniştri, şi cu siguranţă toţi cetăţenii doreau să afle pentru ce fapte sunt cercetaţi. Vă asigur că de fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie. Astfel de date care vizau anchetele în care erau implicate persoanele ce deţineau funcţii publice au fost comunicate întotdeauna cu respectarea legii şi a normelor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii", a dat asigurări Kovesi.

În ceea ce priveşte colaborarea cu OLAF (Biroul european de luptă antifraudă), ea a spus că "regulamentul EPPO este foarte clar în ceea ce priveşte colaborarea pe viitor cu OLAF, se prevede o cooperare strânsă, se prevede obligaţia de a schimba informaţii prin acel sistem de 'case management' şi există o prevedere potrivit căreia atunci când EPPO începe o investigaţie OLAF nu dublează această investigaţie printr-o investigaţie administrativă".

Ea a menţionat că regulamentul EPPO acoperă şi cooperarea cu autorităţile statelor membre. "Este prevăzută o consultare continuă pe problemele care atrag competenţa EPPO şi pe problemele care atrag activitatea procurorilor europeni delegaţi sau procurorilor europeni", a spus Kovesi.

Întrebată dacă îndeplineşte cerinţele impuse pentru funcţia de procuror şef european, ea a dat asigurări că în momentul depunerii candidaturii a verificat cu exactitate toate criteriile care sunt prevăzute şi că le îndeplineşte pe toate.

"În ceea ce priveşte acea condiţie a gradului profesional, pot să vă spun că articolul 54 din lega 303 din 2004 care reglementează condiţiile pe care un procuror general sau un procuror şef al DNA trebuie să le îndeplinească sunt îndeplinite. Sunt patru condiţii. Prima: să deţii o vechime de 15 ani, deţin această vechime. Să nu fi colaborat cu serviciile de informaţii, să nu fi fost sancţionată disciplinar în ultimii trei ani şi să fi avut calificativul 'foarte bine' la ultimele evaluări profesionale. Toate aceste condiţii le îndeplinesc. Trebuie să vă spun că am fost numită procuror general şi procuror şef al DNA îndeplinind condiţiile legale şi fără a avea grad profesional pentru Parchetul de pe lângă Înalta curtea de casaţie şi justiţie", a spus Laura Codruţa Kovesi.

"În ceea ce priveşte colaborarea cu serviciile, legea o stabileşte în sensul de a nu fi fost colaborator în sensul de poliţie politică şi nu este prevăzută ca o colaborare instituţională care poate să apară în exercitarea activităţilor de procuror", a explicat ea privitor la acest aspect.

 
 
 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO