Kovesi: Procentul mitei în domeniul sănătăţii este mai mare decât în alte domenii

”Pentru DNA, investigarea faptelor de corupţie în sănătate a fost o prioritate. În ultimii doi ani, peste 75 de persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupţie în domeniul sănătăţii. (…) Tipologiile faptelor investigate de DNA în achiziţiile din sănătate au vizat pretinderea, primirea sau oferirea unor sume de bani, de regulă procente între 10% şi 20% din valoarea contractelor de achiziţie publică. Un element specific al investigaţiilor în domeniul sănătăţii ne-a arătat că procentul mitei în sănătate este mai mare decât în alte domenii. Dacă, de exemplu, în domeniul construcţiei şi al infrastructurii, procentul de mită oferit sau solicitat reprezintă 10% din valoarea contractelor, în majoritatea contractelor de achiziţie publică în sănătate procentul mitei se ridică la 20% din valoarea contractelor”, a spus Kovesi.

Potrivit acesteia, în 2015 au fost investigaţi şi trimişi în judecată un secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, un director în MS, opt manageri sau directori de spitale, un preşedinte de consiliu judeţean şi zece medici.

”O treime dintre preşedinţii de consilii judeţene din România sunt trimişi în judecată de DNA pentru infracţiuni de corupţie sau în legătură cu corupţia, iar o parte dintre aceştia au fost investigaţi pentru fapte în legătură cu achiziţiile din domeniul sănătăţii sau finanţarea unor servicii prestate de firme pe care ei le controlau direct sau indirect. Investigaţiile noastre au dezvăluit tipologii diversificate de corupţie în legătură cu sistemul de sănătate. Astfel, investigaţiile DNA au privit fapte de corupţie legate de: exercitarea actului medical, eliberarea în mod fraudulos a unor certificate sau decizii medicale, prescrierea anumitor medicamente, ocuparea unor posturi în spitalele publice, avizarea punerii pe piaţă a medicamentelor, decontarea unor servicii medicale sau a medicamentelor de către casele de asigurări, achiziţii de medicamente şi substanţe medicale, echipamente şi aparatură medicală, construcţia sau renovarea unor unităţi spitaliceşti, dar şi infracţiuni de conflict de interese între cei care au atribuţii în finanţarea sistemului şi cei care controlează companii sau firme din domeniul sanitar”, a afirmat Kovesi.

În opinia acesteia, faptele de corupţie au efecte directe asupra tuturor. ”În multe cazuri sumele care se dau mită funcţionarilor sunt obţinute prin alte infracţiuni – evaziune fiscală, delapidare sau alte infracţiuni ce produc beneficii materiale. Astfel, costul suplimentar pe care îl implică pentru agenţii economici faptele de corupţie se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor. (…) Cetăţenii sunt afectaţi de calitatea medicamentelor şi a produselor din spitale atunci când achiziţia acestora se face plătind mită. Cetăţenii plătesc un preţ mai mare când se dă mită pentru punerea pe piaţă a medicamentelor”, consideră Kovesi.

Ea a subliniat că trebuie descurajaţi cei care dau mită, dar şi cei care o pretind sau primesc.