La ce ar trebui să se aștepte piețele de energie în această iarnă? Prognoză de la MET

Specialiștii se așteaptă ca această iarnă să fie mai călduroasă (cu 1,0 până la 1,5 grade Celsius) decât iarna trecută, cu o cerere mai mică de gaze, atât în Europa, cât și în Asia. În România, prima prognoză ANM anunță un început de iarnă cu temperaturi peste cele obișnuite, însă acest lucru nu exclude posibilitatea unor episoade de ger sau ninsori. Fenomenul „La Niña” ar putea produce surprize în Europa.

Zilele sunt mai scurte și nopțile mai lungi în emisfera nordică, un prilej bun să analizăm la ce ar trebui să ne așteptăm de la piețele de energie în perioada următoare.

Anul acesta, observăm o serie de riscuri legate de starea atmosferei în emisfera nordică, dar și de cea a Oceanului Indian și a Pacificului. Aceste interacțiuni între regiuni diferite ale planetei sunt denumite teleconexiuni. Iată câteva dintre teleconexiunile și caracteristicile atmosferice care sunt considerate deosebit de importante:

1. Oscilația cvasi-bienală (QBO): Aceasta reprezintă o variație a vânturilor zonale din stratosfera inferioară, care se propagă treptat în jos și are o perioadă medie de aproximativ 28 de luni. În această iarnă, QBO se află în faza sa estică, ceea ce sugerează o probabilitate crescută de slăbire a curentului cu jet atlantic și de apariție mai frecventă a blocajelor atmosferice – condiții ce pot favoriza episoade mai lungi de vreme rece în Europa.
2. Dipolul Oceanului Indian (IOD): Acesta este asociat cu diferența de temperatură a suprafeței mării între regiunile vestice și estice ale Oceanului Indian. Această diferență influențează vremea din Europa, determinând cu precădere anomalii ale precipitațiilor în timpul iernii. Pentru iarna care se apropie, modelele pe termen lung indică un IOD negativ la începutul iernii (noiembrie-decembrie), o veste bună pentru precipitațiile din sud-estul Europei.
3. El Niño Southern Oscillation (ENSO): Probabil cea mai cunoscută dintre teleconexiunile climatice, ENSO este asociată cu variațiile de temperatură ale Oceanului Pacific și alternează între fazele El Niño, La Niña sau una neutră. În prezent, și pentru cea mai mare parte a iernii boreale, condițiile climatice favorizează menținerea fazei La Niña. Aceasta este, în general, asociată cu temperaturi mai scăzute decât cele normale în Asia de Est, având însă o influență mai puțin directă asupra Europei.
4. Vortexul polar: este o regiune extinsă de presiune scăzută și aer rece care se rotește în jurul polilor Pământului, mai slabă pe timpul verii și mai intensă iarna. Cu cât vortexul este mai puternic, cu atât aerul rece tinde să rămână concentrat deasupra polilor (în cazul nostru, deasupra Polului Nord), fără a coborî spre latitudinile medii. Totuși, această iarnă a început cu un vortex polar mai slab decât în mod obișnuit – ceea ce stârnește îngrijorări cu privire la apariția frecventă a valurilor de frig în Europa.

Ne așteaptăm la o iarnă ușor mai blândă în acest an

Luând în considerare toate elementele menționate anterior, împreună cu cele mai recente prognoze sub-sezoniere și sezoniere, se estimează că temperaturile de pe continentul european vor fi, în medie, cu 0,5 – 1,0°C peste valorile normale ale iernilor din perioada 2018–2024, și cu 1,0 – 1,5°C peste mediile iernii 2024–2025.

Deși acesta este scenariul de bază, există și o variantă alternativă – cu o probabilitate de aproximativ 20% – care indică o iarnă mai rece cu circa 1,2°C, apropiată de media temperaturilor înregistrate iarna trecută.

Dacă analizăm strict relația dintre temperatură și cererea de energie (fără a lua în calcul măsuri de eficiență energetică sau modificări structurale ale consumului), cererea de gaze naturale este așteptată să fie mai scăzută față de anul trecut, atât în Europa, cât și în Asia. Totuși, influența fenomenului La Niña asupra Asiei de Est ar putea aduce surprize, prin episoade cu temperaturi mai scăzute decât cele anticipate.

Posibile creșteri ale prețurilor la gaze naturale și energie electrică în decembrie

În Europa, cele mai recente prognoze sezoniere indică o probabilitate crescută pentru apariția fenomenelor de tip „Dunkelflaute” în luna decembrie – perioade în care cererea de încălzire este ridicată, dar producția de energie solară și eoliană este foarte scăzută. Astfel de situații pot genera creșteri bruște ale prețurilor la gaze naturale și electricitate, din cauza necesității de a suplimenta producția termică pentru a acoperi cererea care, în mod normal, ar fi fost satisfăcută de energia din surse regenerabile.

Un astfel de eveniment major a avut loc pe 6 noiembrie 2024, când prețul mediu al energiei electrice a urcat la 231 €/MWh, iar în unele intervale orare a depășit chiar 800 €/MWh. Zilele caracterizate prin cerere ridicată și producție redusă din surse regenerabile limitează, de asemenea, eficiența sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS), care, în condiții normale, contribuie la reducerea vârfurilor de preț.

Situația hidrologică joacă, la rândul ei, un rol esențial, mai ales în Europa de Sud-Est, o regiune puternic dependentă de producția hidroenergetică. Conform celor mai recente prognoze, se așteaptă precipitații peste media sezonieră, ceea ce ar aduce o ușurare semnificativă, întrucât rezervoarele hidro se află în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.

În concluzie, interacțiunea dintre cererea meteo-dependentă din Europa și Asia va fi un factor important, deoarece o creștere a consumului în Asia ar putea influența diferența de preț a gazului natural lichefiat (GNL) dintre cele două regiuni și, implicit, redistribuirea livrărilor de GNL la nivel global.