La ce se așteaptă producătorii de alimente în legătură cu dorința Guvernului ca magazinele să reducă prețurile

Cum văd reprezentanții producătorilor din industria de morărit și panificație, cei din industria de legume și fructe și cei din industria cărnii o posibilă intervenție a Guvernului în reducerea prețurilor la raft.
Alina Stanciu - mie, 21 iun. 2023, 22:13
La ce se așteaptă producătorii de alimente în legătură cu dorința Guvernului ca magazinele să reducă prețurile

În așteptarea lunii septembrie când procesatorii din industria de morărit și panificație vor folosi ca materie primă și grâu din recolta nouă, mai ieftin decât cel din recolta anului trecut, prețul pâinii nu ar avea cum să scadă decât punctual, la jucători care urmăresc diverse obiective în strategia de business, cum ar fi creșterea cotei de piață, sau la cei care nu mai au stocuri de cereale cumpărate în trecut, la prețuri mari.

În schimb, în industria cărnii prețurile fluctuează constant, acum trendul pe bursă fiind unul ascendent. În plus, doar 20% din consumul intern este asigurat din producția locală ceea ce însemnă că procesatorii locali trebuie să importe și o fac, spun ei, mai scump decât colegii din celelalte state.

Cât despre situația în zona de legume și fructe, producția locală asigură doar aproximativ 28% din necesarul de consum, ceea ce înseamnă că, teoretic, se poate aplica în mică măsură o reducere de adaos pe întreg lanțul de produs.

În aceste condiții de piață, specifice pentru fiecare lanț de produs în parte, Guvernul i-a chemat ieri pe reprezentanții marilor magazine la discuții cu scopul de a identifica un „mecanism funcțional agreat între Guvern și mediul privat, pentru reducerea prețului la produse alimentare de bază”. Obiectivul final ar fi, a transmis Guvernul, o rată a inflației de o singură cifră.

Concret, după cum a transmis ulterior Florin Barbu, Ministrul Agriculturii, sunt luate în considerare opt coduri CAEN de produse, dar nu s-a decis  exact care sunt acestea. În principiu este vorba despre  produse de bază precum pâine, carne, fructe, legume, lapte, uleiul.

„(Scăderea n.red.) se va aplica pe întreg lanțul și cred că este necesar să vedem formule prin care inflația să ajungă la o singură cifră și să păstrăm puterea de cumpărare în zona produselor de bază”, a explicat George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România.

„Suntem deschiși să găsim soluții însă este important ca perioada să fie limitată. O să vedem tehnic ce putem face, dar nu va fi simplu. Sunt particularități pentru fiecare produs”, ne-a mai explicat acesta.

Ce spun procesatorii

Industria de morărit și panificație

„Eu nu cred că măsura va funcționa. Supermarketurile, chiar dacă acceptă să reducă adaosul, o să se îndrepte către producători. Or industria nu este pregătită să suporte alte reduceri. Majoritatea producătorilor de făină au cumpărat grâu când prețul era mare și au încă stocuri din acele loturi. Acum, prețul grâului a scăzut și toate magazinele fac deja presiuni să scădem prețul, însă noi nu folosim acest grâu. De abia în septembrie vom intra în normalitate cu prețurile. De atunci, 50% va fi grâu cumpărat, sper, la prețurile mai mici de acum”, a explicat pentru Economica Aurel Popescu, președintele Rompan, patronatul român din industria de morărit și panificație.

Potrivit acestuia, o variantă mai acceptabilă ar fi ca Guvernul să interzică modificarea prețurilor pe lanț, o perioada limitată de timp.

Industria cărnii

Fără a putea face o analiză exactă din cauza nenumăratelor întrebări la care nu există încă un răspuns, Sorin Minea, președintele Romalimenta, atrage în primul rând atenția asupra faptului că se poate face confuzia între adaos comercial și profit, acesta din urmă fiind „iluzoriu” în industria cărnii.

„Prețul cărnii are un trend de creștere, zilnic. A plafona costul este greu, dar este ceea ce încercăm să facem, dar să scadă adaosul cu 20%, să spunem, atunci plec acasă. Din experiență, când cineva blochează ceva în hypermarketuri, acel ceva se întoarce spre noi, producătorii. Însă este foarte greu de spus ce se va întâmpla. Dacă, spre exemplu, refuzi (să reduci adaosul n.red.)? Pe  piață sunt mulți procesatori dar sunt și magazine de proximitate. În anii 90, spre exemplu, s-a pus un preț fix la parizer. Efectul a fost că a dispărut de pe piață. Se poate întâmpla orice, inclusiv penurie. Hypermarketurile reglează piața și este firesc să o facă, însă este în defavoarea noastră”, a declarat pentru Economica Sorin Minea.

Cât despre prețuri, acesta spune că pentru procesatorii locali carnea materie primă este mai scumpă decât pentru procesatorii din restul comunității UE. „România se confruntă cu o criză de porci și cu o piață neagră record. Necesarul este acoperit în proporție de 20% și atunci suntem obligați să cumpărăm din afara țării, motiv pentru care ni se cer prețuri cu 2-3% mai mari” mai spune Minea care atrage atenția că un preț plafonat s-ar putea aplica numai producătorilor români. „Ce avem de afară vine cu un preț decis de ei”.

Industria de legume și fructe

În ceea ce privește industria de legume și fructe, situația este oarecum similară cu cea din industria cărnii. Mai puțin de o treime din necesarul de legume și fructe este produsă local. Din datele OIPA Legume Fructe, România produce legume și fructe pe aproximativ 40.000 de hectare, față de 240-250.000 de hectare cât ar fi necesare pentru a ne asigura autoconsumul. Cantitativ, producem în jur de 1,2 milione de tone de legume și fructe și consumăm în medie 220 de kg pe an, adică un total de 4,2 milioane de tone.

„Acest tip de măsură coercitivă nu ajută producătorii. Soluția pentru reducerea inflației și a deficitului comercial este finanțarea producției  vândută pe chitanță pentru că doar așa vom reduce noi, în mod natural, prețul. Cu subvenții care să acopere 40% din costul de producție,  automat reducem prețul la raft. Când ai excedent scazi și prețul”, explică Gheorghe Vlad, președintele OIPA Legume Fructe.

Potrivit acestuia, 40% din cost ar însemna acoperirea cheltuielilor logistice, cu ambalare, etichetare, transport.

Totodată, Vlad susține că o măsură de natură să încurajeze natural reducerea prețurilor este reintroducerea prevederilor legale referitoare la obligația ca magazinele să cumpere 51% din volumul de marfă din lanțul alimentar scurt. 

Amintim că această prevedere a fost în vigoare până în 2020 când s-a eliminat prin Legea nr. 28/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Motivul principal al modificărilor a fost legat de faptul că UE a trimis României,  în 2017, scrisori de întârziere apreciind că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole şi alimentare contravin legislaţiei UE.

Prevederea stipula că o persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Nu în ultimul rând, cu scopul de a facilita reducerea prețurilor finale, reprezentantul OIPA susține că ar putea fi modificată și prevederea din Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (81/2022) legată de reducerile financiare și comerciale posibile.

Mai exact, este vorba despre articolul care precizează că îi este interzis cumpărătorului să aplice reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, cu excepția remizelor și risturnelor, ale căror reduceri cumulate să nu fie mai mari de 20%, aplicate în funcție de valoarea facturată între cumpărător și furnizor, pentru produse agricole și/sau alimentare.

„La Senat, se stabilise inițial ca pragul să fie de 5% (nivelul reducerilor cumulate n.red.), dar actualul ministru Florin Barbu (pe atunci președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților) a ridicat procentul la 20%”, mai spune Vlad Gheorghe.

 

Te-ar mai putea interesa și
Vicepreședintele american Kamala Harris laudă mandatul lui Biden, dar nu pomenește nimic de spre o eventuală candidatură
Vicepreședintele american Kamala Harris laudă mandatul lui Biden, dar nu pomenește nimic de spre o eventuală candidatură
Kamala Harris a lăudat luni bilanţul lui Joe Biden, "fără precedent în istoria modernă" pentru un preşedinte al Statelor Unite, fără a menţiona însă candidatura sa pentru nominalizarea......
79% dintre români aleg mașini second-hand mai noi, în medie cu cinci ani, contribuind la o reducere globală a emisiilor cu aproape 10% – studiu Autovit
79% dintre români aleg mașini second-hand mai noi, în medie cu cinci ani, contribuind la o reducere globală a emisiilor ...
Autovit.ro, cea mai mare platformă online din România destinată vânzării și cumpărării de mașini noi și second-hand, ...
Fechet: Am semnat şi am trimis la Monitorul Oficial ghidurile de finanţare pentru două programe. De la 31 iulie începe perioada de depunere a proiectelor
Fechet: Am semnat şi am trimis la Monitorul Oficial ghidurile de finanţare pentru două programe. De la 31 iulie începe ...
Ghidurile de finanţare pentru două noi programe au fost semnate şi trimise la Monitorul Oficial, iar pe 31 iulie va începe ...
Londra anunță că va pune în practică un program serios de returnare a migranților ilegali în țările de origine, în locul vechiului proiect de expulzare în Rwanda
Londra anunță că va pune în practică un program serios de returnare a migranților ilegali în țările de origine, ...
Guvernul britanic a anunţat luni un ''program serios'' de returnare în ţările de origine a migranţilor neautorizaţi ...