La Tribune: Economia României, victimă colaterală a derapajelor politice

Atingerile aduse statului de drept şi a independenţei justiţiei, eludarea unor proceduri constituţionale, eliminarea unor contra-puteri democratice cheie, sunt câteva din lunga listă de reproşuri făcute de Comisia Europeană în raportul MCV pentru România, scrie Agerpres.

‘Acest raport nu va avea neapărat un efect imediat, dar pe termen mediu şi lung este posibil ca mari investiţii să fie anulate sau cel puţin amânate’, afirmă analistul financiar Laurenţiu Roşoiu, care adaugă că transparenţa justiţiei este una din condiţiile de bază pentru numeroase companii.

Investitorii străini nu au aşteptat totuşi acest raport ca să-şi manifeste rezerva faţă de România, comentează La Tribune. Căderea a două guverne de la începutul anului şi posibila suspendare a preşedintelui, care va fi confirmată sau nu la referendumul din 29 iulie, a generat un climat de incertitudine şi de aşteptări în mediul de afaceri. Săptămâna trecută, Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a confirmat într-un comunicat că ‘lipsa de predictibilitate este o barieră pentru agenţii economici care doresc să se instaleze în România’.

Membră a UE din 2007, România a cunoscut un boom economic fără precedent în anii 2000. Grav afectat de criză, Bucureştiul a trebuit să contracteze un împrumut de 20 de miliarde de euro în martie 2009, din care 12,9 miliarde de euro din partea FMI. Măsurile drastice aplicate de fostul guvern de centru-dreapta, precum diminuarea cu un sfert a salariilor bugetarilor, au dus la echilibrarea balanţei bugetare şi la realizarea anul trecut a unei creşteri economice de 2,5%.

Astăzi, Bucureştiul are nevoie mai mult ca oricând de capitaluri străine ca să revină pe calea unei creşteri durabile. O misiune din ce în ce mai grea. În 2011, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,6% faţă de 2010, ajungând la cel mai jos nivel din ultimii nouă ani, tendinţă care continuă şi în 2012.

‘România duce lipsă de economisire şi trebuie să atragă capitaluri străine ca să remedieze această situaţie (…), deoarece capitaluri româneşti nu mai există’, a afirmat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. La rândul lor, capitalurile străine aşteaptă calmul politic.