La un an după dezvăluirile lui Edward Snowden, imaginea Statelor Unite este încă afectată

Acuzat de spionaj în SUA şi refugiat apoi în Rusia, fostul consultant al agenţiei americane însărcinată cu interceptarea comunicaţiilor a declanşat ‘o furtună’ la nivel mondial după publicarea în presă a zeci de mii de documente cu privire la amploarea sistemului de monitorizare al NSA.

Metadate telefonice, emailuri, reţele sociale, conversaţii ale liderilor străini: nimic nu pare să fi scăpat de influenţa acestui Big Brother informatic ale cărui mijloace au crescut înzecit după 11 septembrie 2001 în numele luptei împotriva terorismului.

La un an după primele dezvăluiri apărute în cotidianul britanic The Guardian, la 5 iunie 2013, detaliile continuă să apară. Duminică, New York Times a afirmat, pe baza documentelor furnizate de Snowden, că NSA interceptează milioane de fotografii ale utilizatorilor din întreaga lume pentru a le utiliza în programele sale de recunoaştere facială.

Agenţia, care se presupune că nu acţionează decât în străinătate, vizează însă numeroşi cetăţeni americani, spre disperarea organizaţiilor din SUA pentru apărarea libertăţilor individuale şi a vieţii private.

‘Adevărata problemă scoasă la iveală de dezvăluirile lui Snowden nu este că agenţia a devenit de necontrolat, ci dezechilibrul dintre nevoia de securitate şi protecţia vieţii private’, au explicat explicat pentru Foreign Affairs, Daniel Byman, profesor la Universitatea din Georgetown, şi Benjamin Wittes, expert la Brookings Institution.

Preşedintele Barack Obama a recunoscut nevoia de transparenţă, admiţând că ‘nu este suficient să spunem ‘aveţi încredere în noi, nu abuzăm de datele pe care le colectăm’ ‘.

Percepuţi ca ‘furnizori’ ai NSA fiind obligaţi să ofere agenţiei datele clienţilor lor, giganţii de Internet consideră că în acest fel credibilitatea le este afectată, mai ales în străinătate unde se tem că ar putea pierde numeroase pieţe.

Aceştia sunt în prezenţi reticenţi în a colabora cu guvernul, a afirmat Mike Leiter, fostul director al Centrului naţional de combatere a terorismului (NTC). ‘Cazul Snowden a contribuit la slăbirea parteneriatului (cu companiile de Internet), ceea ce pe termen lung va reprezenta un mare dezavantaj pentru organizaţii precum NSA şi CIA’, a spus el.

În străinătate, dezvăluirile lui Snowden au şocat opinia publică, însă a provocat reacţii diverse.

Brazilia şi Germania, şocate de interceptarea convorbirilor telefonice ale liderilor lor Dilma Rousseff şi Angela Merkel, au fost cele mai vehemente. Dezvăluirile au provocat un ‘antiamericanism selectiv’ în special în Germania, a afirmat fostul ministru al apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg, în opinia căruia, un an mai târziu, ‘neîncrederea este în continuare foarte mare’.

Alte ţări, precum Franţa, şi-au atenuat criticile în numele unei colaborări strânse cu serviciile secrete americane.

Edward Snowden se află în continuare în Rusia, în pofida apelurilor guvernului american de a se întoarce în ţară. Avocatul său, Anatoli Kucerena, a afirmat miercuri că se ocupă de ‘prelungirea statutului’ său de refugiat care expiră în luna august. Snowden a declarat pentru televiziunea braziliană Globo că ar fi bucuros să fie primit pe teritoriul Braziliei.