La zece ani după JO de la Atena, Grecia vrea să-şi evalueze costurile

‘Think-tank’-ul de economişti al fundaţiei Iove, apropiată de patronat, a anunţat că a accepta misiunea de a evalua ‘amprenta lăsată de Jocurile Olimpice din 2004 asupra economiei ţării’.

‘Nicio cercetare ştiinţifică detaliată nu a fost întreprinsă până acum, pentru a se evalua impactul lor global’, subliniază fundaţia într-un comunicat.

Rezultatul cercetării, comandată de fostul responsabil al Comitetului de organizare a JO 2004, Gianna Angelopoulos-Daskalaki, este aşteptat până la sfârşitul anului.

Dacă JO de la Atena au contribuit la ameliorarea reţelei de infrastructuri din capitala greacă, ele au fost marcate, de asemenea, de o creştere a costurilor, depăşiri ale termenelor de finalizare a lucrărilor şi, în final, de abandonarea a zeci de instalaţii sportive, devenite astăzi inutile.

Ministerul grec al Finanţelor a evaluat anul trecut la 8,5 miliarde euro cheltuielile angajate pentru eveniment, în această sumă fiind incluse şi lucrări la siturile arheologice sau reţeaua de sănătate.

Aproximativ 2 miliarde euro au fost recuperare din vânzarea de bilete, drepturile de televizare şi sponsorizări, conform aceleiaşi surse.

Costul real al Jocurilor din 2004 se apropie mai degrabă de 13 miliarde euro, potrivit altor surse.

După ce Grecia a evitat falimentul în mai multe rânduri, începând din 2010, din cauza unei datorii abisale, fostul preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Jacques Rogge, a estimat în 2011 că Jocurile Olimpice 2004 ‘au jucat un rol’ în acest derapaj financiar.