Lagarde: Acordul cu România va fi unul de disciplină, consolidare macro şi reforme structurale

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acordul poate merge pe două planuri – consolidare bugetară şi reformele structurale (… ) În ceea ce priveşte societăţile aflate sub controlul statului, unele ar trebui privatizate, iar altele restructurate. Acesta este un program de disciplină, care poate justifica de ce FMI continuă înţelegerea cu titlu preventiv”, a spus Lagarde la Bucureşti, la o întâlnire cu presa.

Directorul general al FMI a insistat şi pe importanţa fondurilor europene pentru infrastrcutră, care ar trebui utilizate integral.

„Fondurile europene nu au fost utilizate şi ar trebui să fie folosite pentru a avea drumuri, altă infrastructură, ca să asigure un mediu prielnic pentru investiţii în România”, a continuat Lagarde.

Un alt domeniu în care sunt necesare investiţii, şi pe care oficialul FMI l-a menţionat şi l-a conferinţa de la BNR, este cel al resurselor de energie, care ar susţine creşterea pieţei interne.

Întrebată cum explică o atitudine mai puţin intransigentă a FMI pe parcursul ultimelor două acorduri comparativ cu programele care s-au derulat în perioada pre-criza financiară, Lagarde a afirmat că România a făcut eforturi importante în ultimii patru ani.

„Au fost eforturi masive în special în domeniul consolidării fiscale, au fost reforme semnificative şi presiuni pe sectorul financiar, care a rămas solid, au fost reforme structurale aplicate în sectorul energetic, electricitate şi gaz, distribuţie de energie, care este în proces de implementare, au fost începute reformele în domeniul privatizării, unde cu siguranţă mai sunt multe lucruri de făcut”, a explicat Lagarde.

Directorul general al FMI încheie marţi o vizită de două zile în România, iar miercuri o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să fie finalizat în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.