Laura Codruţa Kovesi susţine, luni, interviul la CSM pentru reînvestirea în funcţia de procuror-şef al DNA

Iniţial, interviul era programat pentru 24 martie însă a fost amânat la solicitarea ministrului Justiţiei, Raluca Prună, întrucât, ca urmare a atentatelor de la Bruxelles, a participat la reuniunea Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis către CSM, pe 29 februarie, propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al DNA.

Investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă se numără printre priorităţile cuprinse în proiectul de management al şefului DNA pentru un nou mandat, pus în dezbatere publică pe site-ul de CSM.

‘Continuarea investigaţiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupţie la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale trebuie să fie priorităţi în activitatea viitoare a DNA, iar procurorul-şef are un rol esenţial în acest proces, prin stabilirea şi aplicarea unor standarde de eficienţă în activitate’, se arată în proiectul Codruţei Kovesi.

Un alt obiectiv important pentru Kovesi va fi creşterea calităţii în activitatea de urmărire penală şi o susţinere activă şi profesionistă a cauzelor în faţa instanţelor.

‘Recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă rămân în continuare o prioritate în activitate, iar experienţa Compartimentului de investigaţii financiare va fi diseminată şi la structurile teritoriale, pentru a creşte gradul de recuperare a produselor infracţiunii sau a prejudiciilor’, arată Kovesi.

Ea îşi propune, în cazul obţinerii unui nou mandat, să respingă în continuare orice acţiune care vizează intimidarea sau discreditarea procurorilor.

‘Atacurile din ultima perioadă la adresa justiţiei şi presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior reprezintă, de fapt, o măsură a succesului acestuia. Voi continua să resping orice intenţii sau acţiuni care aduc atingere statutului constituţional al procurorilor direcţiei sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale’, afirmă Kovesi.

Şefa DNA precizează că are în vedere implicarea activă în dezbaterea publică a legilor cu incidenţă directă asupra activităţii procurorilor.

‘Voi continua propunerile de completare a legislaţiei, mai ales că unele prevederi neconstituţionale au creat în unele situaţii un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică şi practică neunitară’, subliniază Kovesi.

Potrivit acesteia, principala vulnerabilitate şi, în acelaşi timp, marea provocare pentru DNA este creşterea continuă a volumului de activitate, printre soluţiile identificate numărându-se suplimentarea numărului de posturi de procurori şi o prioritizare a dosarelor.

‘Volumul de activitate din 2015 este de patru ori mai mare decât acum 10 ani şi aproape dublu faţă de acum cinci ani. (…) Deşi procurorii au soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creştere a dosarelor noi a fost şi mai mare, astfel încât am ajuns ca la sfârşitul anului 2015 să avem încă de soluţionat 7.102 cauze. Ca atare, se înregistrează anual mai multe dosare decât se pot soluţiona într-un an cu resursele existente. Acest lucru afectează percepţia publică legată de înfăptuirea actului de justiţie, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul’, arată în proiect Kovesi.

Şefa DNA consideră că o altă soluţie ar putea fi modificarea condiţiilor de încheiere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, astfel încât să fie cuprinse şi fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de şapte ani.

De asemenea, Kovesi susţine că este necesară dezvoltarea Serviciului tehnic al DNA prin suplimentarea resurselor umane şi materiale ca urmare a deciziei CCR privind interceptările.

Potrivit legii, procurorul-şef al DNA este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei cu avizul consultativ al CSM, pentru un mandat de trei ani.