Lazea, despre criteriile de convergenţă nominală pentru trecerea la euro: Există riscul ca limita pentru deficitul bugetar să fie depăşită

Unul dintre cele cinci criterii de convergenţă nominală pentru aderarea la zona euro ar putea să fie depăşit, respectiv deficitul bugetar, a declarat, marţi, Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională a României (BNR), într-o conferinţă de profil.
Economica.net - mar, 19 sept. 2017, 11:05
Lazea, despre criteriile de convergenţă nominală pentru trecerea la euro: Există riscul ca limita pentru deficitul bugetar să fie depăşită

‘Veştile bune sunt acelea că România îndeplineşte, începând cu anul 2015, toate cele cinci criterii de convergenţă nominală, respectiv Criteriile de la Maastricht, dar există riscul ca unul din aceste criterii, şi anume deficitul bugetului, să fie depăşit. Ne situăm la limită, aproape de 3%, şi oricând un eveniment neprevăzut poate să ne arunce dincolo de această limită. O altă veste bună este că la tabelul de bord urmărit în cadrul Semestrului European România îndeplinea, începând cu anul 2014, 13 din cele 14 criterii privind supravegherea dezechilibrelor macroeconomice. E drept că anul trecut am pierdut unul din criterii, respectiv indicele preţurilor locuinţelor, care a crescut la noi cu mai mult decât limita admisă în tratat, iar anul acesta riscăm să pierdem un alt criteriu, şi anume costul unitar nominal cu forţa de muncă. Riscă să depăşească şi el’, a spus Valentin Lazea, la conferinţa ‘Reforma iminentă a UE: România şi ‘nucleul dur’. Adecvare, politici, măsuri necesare’.

Acesta a afirmat că, în urma unor reforme întreprinse între 2010 şi vara anului 2015, România a demonstrat că se poate încadra în aceste criterii.

‘Vestea proastă este că, dacă reforma se relaxează sau ritmul reformei se relaxează, aşa cum le-am câştigat aceste criterii la fel de bine se pot şi pierde’, a declarat Lazea.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, oficialul BNR a arătat că, în timp ce în ţările din Uniunea Europeană există o tendinţă de reducere a deficitului bugetar, în România este majorat pe baza unei consideraţii eronate că 3% ar fi o ţintă şi nu o limită aferentă anilor celor mai slabi, cu creştere economică negativă.

În altă ordine de idei, Lazea a spus că indicele Gini era în cazul României de 29 în anul 2000, similar cu media Uniunii Europene, în 2008 acest indice ajungând la 35,9, în paralel cu o medie UE de 30,9.

Coeficientul lui Gini (Gini coefficient, cunoscut şi ca Gini index ori Gini ratio) este o măsură a dispersiei statistice folosită pentru a reprezenta distribuţia veniturilor populaţiei unei naţiuni, dar mai ales pentru a reprezenta disproporţia în distribuirea veniturilor sau averilor, fiind un indice al inegalităţii. Definit prin raportul de valoare între 0 şi 1 şi reprezentat ca procentaj, cu atât mai scăzut este coeficientul, cu cât deosebirile în distribuire sunt mai mici. Mondial, valorile Gini se întind între 0,232 (23,2%) în Suedia şi 0,707 (70,7%) în Namibia.

Te-ar mai putea interesa și
Pensii speciale – Instanţa supremă atacă din nou la CCR legea de modificare a pensiilor magistraţilor
Pensii speciale – Instanţa supremă atacă din nou la CCR legea de modificare a pensiilor magistraţilor
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis, vineri, sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor....
Investitorii de la BVB plătesc 12,5 lei pentru un leu de profit, față de peste 15 lei în Europa și mai mult de 20 de lei în SUA
Investitorii de la BVB plătesc 12,5 lei pentru un leu de profit, față de peste 15 lei în Europa și mai mult de 20 de ...
Piața românească de capital a înregistrat o creștere semnificativă în acest an, însă indicatorii actuali de evaluare ...
Australia – Record pentru exporturile de carne de vacă
Australia – Record pentru exporturile de carne de vacă
Exporturile Australiei de carne de vacă au atins deja un nivel record anul acesta, datorită cererii solide din SUA, conform ...
Universitatea Politehnică din Timișoara a cumpărat Casa Mühle, monument istoric, care a aparținut celebrei familii de florari
Universitatea Politehnică din Timișoara a cumpărat Casa Mühle, monument istoric, care a aparținut celebrei familii de ...
Universitatea Politehnică din Timișoara a cumpărat Casa Mühle, pe care o va tansforma într-un hub educațional și cultural ...