Lazea: E nevoie de creşterea competitivităţii. Când vom intra în zona euro nu va mai funcţiona competitivitatea prin devalorizări

„De ce este nevoie urgentă de creşterea competitivităţii? În primul rând deoarece România are al doilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, după Cipru. Anul trecut eram cu al treilea cel mai mare deficit, după Cipru şi Marea Britanie. Anul acesta probabil că vom depăşi Marea Britanie şi vom fi a doua ţară după Cipru cu cel mai mare deficit de cont curent. Mulţi spun ‘e ok cât timp e sub 4% din PIB’. Da, dar trebuie să nu uităm din ce club vrem să facem parte şi dacă în acest club nu cumva avem o poziţie total marginală. Alt motiv pentru care e nevoie de creşterea competitivităţii este pentru că atunci când vom intra în zona euro nu va mai funcţiona competitivitatea prin devalorizări, ci doar prin calitate”, a spus Valentin Lazea.

Potrivit acestuia, noua paradigmă a competitivităţii înseamnă ca România să mizeze pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare şi cu inovare, dar este nevoie de reforme structurale, precum dezvoltarea sistemului educaţional şi a sectorului de cercetare – dezvoltare. De asemenea, Lazea susţine că trebuie competitivitate prin scăderea fiscalităţii şi nu prin menţinerea la niveluri scăzute a preţului input-urilor: energie, materii prime, forţă de muncă.

Conform economistului – şef al BNR, creşterea economică presupune, „ca să fie sănătoasă şi sustenabilă”, dezvoltarea celor trei componente ale PIB-ului potenţial: capitalul, forţa de muncă şi productivitatea.

„Ideea de bază este că driverul, primul, cel care imprimă mişcarea este statul. În toate aceste domenii nu o să vedeţi niciodată sectorul privat că ia leadership-ul, că începe el să facă infrastructură primul, că începe el reforma sănătăţii… Întotdeauna primii paşi trebuie să îi facă Guvernul, trebuie să îi facă statul şi de abia apoi vine sectorul privat, după ce capătă încredere că lucrurile acestea se întâmplă. Iar ca statul să facă lucrurile acestea trebuie bani. Foarte simplu. 99% din ele înseamnă bani, înseamnă venituri bugetare. Dacă noi vrem un stat cu fiscalitate minimală şi stat minimal, statul acela nu o să facă nimic şi nici sectorul privat care stă şi aşteaptă după stat la rândul lui nu o să facă nici el nimic. Dacă lucrul acesta nu îl înţelegem, să fim sănătoşi. O să stăm mult şi bine în aceeaşi situaţie”, a afirmat Lazea.

El a atras atenţia că vechea paradigmă bazată pe inputuri ieftine nu este sustenabilă.

„Cursul de schimb nu va mai putea fi multă vreme devalorizat competitiv deoarece, când vom intra în mecanismul ERM II, care este anticamera euro, va mai putea fi devalorizat numai în limita a plus – minus 2,25%. Aceasta înseamnă, faţă de cursul care este astăzi în piaţă, cam 11 bani, atât, maxim devalorizare. Iar când vom trece de la ERM II în zona euro, cursul va fi unul şi acelaşi pentru toată zona. Deci, acolo nu mai poţi să te joci: hai să mă duc la minister, la bancă, să mă mai rog de ăia să mai facă o devalorizare”, a spus Valentin Lazea.

Potrivit acestuia, România a depreciat cursul cu 7,8% între 2009 şi 2017, dar cu 3,6% în ultimii doi ani (2016 – 2018).

Totodată, Lazea a declarat că energia nu va mai putea fi menţinută la un preţ scăzut, odată cu interconectarea cu reţelele europene. Energia este un bun exportabil (tradable), iar România este un price-taker, nu un price-maker. Forţa de muncă se va scumpi, iar fiscalitatea nu mai poate fi redusă, deoarece s-a ajuns la „fundul sacului”.

Academia de Studii Economice a găzduit, miercuri, conferinţa „Competitivitatea României: erori, ezită?ri, politici, calea de urmat spre creştere”. Dezbaterile au abordat problema din două? perspective fundamentale: dinspre mediul de afaceri şi dinspre autorităţile decidente.

Printre vorbitori s-au aflat: Valentin Lazea – economist şef la Banca Naţională? a României, Mihai Daraban – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Nicolae Istudor – rectorul Academiei de Studii Economice, Bogdan Dumitrescu – Consiliul Fiscal, Adela Jansen – Coaliţia pentru Dezvoltarea României, Andreea Paul – preşedintele INACO, Cristian Pârvan – preşedintele PIAROM, Iancu Guda – economist.