Lecţii sângeroase pe care Kim Jong Un le-a învăţat de la Hitler, Stalin şi Saddam Hussein

Hitler, Germania, 1934

Pentru a ajunge la putere, Hitler a recurs la intimidare şi violenţă. Sturmabteilung, aripa paramilizară a Partidului Nazist condus de Ernst Roehm, a agresat oponenţii politici de-a lungul anilor 1920 şi la începutul anilor ’30, însă până în 1934 deveniseră deja mult prea puternici şi reprezentau o ameninţare pentru Hitler însuşi. Între 30 iunie şi 2 iulie, Roehm şi zeci de alţi lideri ai Sturmabteilung au fost împuşcaţi mortal, iar incidentul a devenit cunoscut sub numele de „Noaptea cuţitelor lungi“.

Stalin, Uniunea Sovietică, 1934-1939

Stalin s-a folosit de asasinarea omului său de încredere, Serghei Kirov, ca de un pretext pentru o baie de sânge, iar mulţi istorici cred chiar că Stalin însuşi a comandat uciderea acestuia. Zeci de lideri ai partidului au fost ulterior ucişi sau exilaţi, de multe ori după procese în cadrul cărora erau acuzaţi că au luat partea rivalului lui Stalin, Leon Troţki. Rude, prieteni şi chiar simpatizanţi erau etichetaţi drept trădători şi ucişi. Troţki însuşi a fost ucis, probabil la ordinele lui Stalin, în 1940.

Saddam Hussein, Irak, 1979

 Imediat ce Saddam a ajuns la putere, a condus o operaţiune de anihilare a peste 60 de membri ai partidului de la conducere, Baath, care îl sprijinise să ajungă preşedinte. Videoclipuri alb-negru îl arată pe Saddam fumând relaxat, în timp ce diverşi politicieni care l-au susţinut sunt numiţi trădători. Cei mai mulţi, de altfel, au fost executaţi pentru trădare. Deng Xiaoping, 1980, China După moartea lui Mao Zedong, în 1976, o luptă acerbă pentru putere s-a declanşat la vârful Partidului Comunist. Până în 1978, succesorul desemnat al lui Mao, Hua Guofeng, a fost înlăturat de Deng Xiaoping. În 1980, unii dintre cei mai puternici aliaţi ai lui Mao au fost judecaţi, procese însoţite de o masivă campanie de propagandă, menită să întărească puterea lui Deng. În cele din urmă, cei judecaţi au fost găsiţi vinovaţi şi condamnaţi la închisoare pe viaţă. Than Shwe, Burma/Myanmar, 2004

Citeste mai mult: adevarul.ro