Legăturile directe dintre ECE şi Grecia sunt reduse, dar evoluţia activelor este greu de prognozat – analişti

Adaugă-ne ca sursă preferată

Exporturile către Grecia sunt neglijabile, variind în 0,1-0,5% din PIB pentru ţările din Europa Centrală şi de Est (în România sunt de 0,5% din PIB)

‘Considerăm că riscul de contagiune a impactului obligaţiunilor guvernamentale a altor ţări din zona Euro va fi unul de dimensiuni reduse. Separat de factori fundamentali, achiziţiile de active din partea Băncii Centrale Europene, de 60 miliarde de euro lunar, furnizează un suport consistent. De asemenea, ECB ar putea oricând activa în plus programul său OMT, care şi permite să achiziţioneze obligaţiuni guvernamentale pentru a stabiliza zona Euro. Deoarece legăturile comerciale dintre Grecia şi alte ţări din zona euro sunt relativ minore, declinul economiei greceşti, care este de aşteptat, va avea consecinţe directe minore asupra economiilor din zona euro. Cu toate acestea, este de presupus că încrederea consumatorilor şi a întreprinderilor ar putea fi afectate negativ. Ne aşteptăm ca efectul să fie limitat la al treilea trimestru’, arată analiştii grupului bancar austriac, într-un comunicat remis AGERPRES.

După ce drama grecească a luat o turnură negativă peste week-end, nu este de mirare că există reacţii negative pe pieţele globale, care au rezultat în slăbirea monedelor şi a pieţelor de obligaţiuni guvernamentale din Europa Centrală şi de Est. Vedem acest lucru ca fiind o consecinţă tehnică şi un semn de stress de piaţă, deoarece nu există aproape nici un indiciu despre faptul că Europa Centrală şi de Est ar putea fi lovită în cazul Grexit, subliniază analiştii.

Exporturile către Grecia sunt neglijabile, variind în 0,1-0,5% din PIB pentru ţările din Europa Centrală şi de Est (în Austria şi Polonia nivelul este de 0.1%, pentru Cehia şi Slovenia de 0,2% fiecare, în Bulgaria proporţia este de 3,5%, iar în România de 0,5%), în timp ce legăturile financiare cu Grecia sunt fie inexistente fie au fost reduse considerabil în anul precedent (de exemplu subsidiarele băncilor greceşti din România). În ceea ce priveşte efectele indirecte, economiile din Europa Centrală şi de Est au devenit mai rezistente la şocurile financiare externe, deoarece deficitele de cont curent au fost eliminate, iar deficitele fiscale au fost reduse cu mult sub 3% din PIB. Zonele care ar putea fi afectate de inter-relaţii sunt extrem de reduse, precum sunt şi efectele unui faliment al Greciei, potrivit Erste Bank.

În timp ce putem reitera faptul că legăturile directe ale Europei Centrale şi de Est cu Grecia sunt destul de reduse, iar economiile din Europa Centrală şi de Est au devenit mai rezistente la şocurile financiare externe ca urmare a eliminării anterioare a deficitelor de cont curent, este totuşi greu de prognozat cum vor fi afectate activele din regiune în această săptămână din cauza evoluţiilor imprevizibile din Grecia, avertizează analiştii Erste.