1EUR = 4.8735 RON | Bucureşti 3 º

Companii

Modelul DAE, aplicat în relația dintre retaileri și producători. Cum s-ar putea transpune Directiva privind practicile comerciale neloiale

Proiectul de act normativ prin care se va transpune în legislația națională Directiva Europeană privind practicile comerciale neloiale este încă în faza de consultări. Variantele sunt multiple, iar printre ele și aceea  de a aplica modelul DAE din sistemul bancar astfel încât furnizorul să știe de la semnarea contractului cu retailerul cât îl costă prezența lui în acel lanț de magazine.

05 oct, 2020 | | ECONOMICA.net

Producătorii agricoli  așteaptă cu nerăbdare finalizarea procesului de transpunere în legislația națională a Directivei 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre companii în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar și susțin că termenul este scurt, dacă se dorește ca vocea tuturor părților implicate să fie ascultată. Deja s-au scurs mai multe luni de dezbateri cu asociațiile profesionale din comerț și producătorii agricoli, iar Consiliului Concurenței și-a exprimat deja punctul de vedere pe această temă. Directiva este în vigoare din 30 aprilie 2019, iar transpunerea în dreptul intern, inclusiv desemnarea autorităților de executare, trebuie să aibă loc până în data de 1 mai 2021.

"Ca să parcurgi un proces de legiferare în care să iei în calcul problemele tuturor părților implicate, nu mai este chiar atât de mult timp", apreciază Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Produsului Românesc (APER), organizației neguvernamentală membră Pro Agro.

Ministerul susține însă că este suficient timp. "Proiectul de act normativ de transpunere, la nivel național, a prevederilor Directivei nr. 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se află în plin proces de elaborare, fiind întreprinse, în acest sens, demersuri specifice aferente, respectiv consultări cu autoritățile responsabile și cu părțile interesate, vizate de obiectul acestei reglementări. (...) Întrucât termenul limită de transpunere a Directivei stabilit de către Comisia Europeană este 01.05.2021, nu vă putem răspunde la acest moment la întrebările referitoare la lista practicilor comerciale neloiale  și la alte aspecte ce sunt în curs de analiză și reglementare, asupra acestora putând fi informați în etapele de consultare publică și de asigurare a transparenței decizionale", au răspuns pentru ECONOMICA.NET oficialii MADR.

Din inforrmațiile ECONOMICA.NET, la draful de proiect au lucrat și specialiștii Consiliului Concurenței care își vor da avizul și pe varianta finală, atunci când va fi gata.

Menționăm că, până în momentul de față, nici celelalte state europene nu au finalizat legislația de transpunere a acestei Directive, conform informațiilor publice de pe portalul legislativ al CE.

Una dintre propunerile fermierilor - aplicarea unui model similar DAE

Conform surselor consultate de ECONOMICA.NET, în cadrul discuțiilor, asociațiile profesionale au propus mai multe variante de lucru, existând inclusiv propunerea introducerii unui mecanism împrumutat din sistemul bancar care folosesște din 2004 Dobânda Anuală Efectivă (DAE) pentru a transparentiza taxele impuse debitorilor.

"Din punctul nostru de vedere ar fi utilă introducerea unui mecanism prin care condițiile comerciale (toate taxele percepute de comerciant n.red) vor fi totalizate și prezentate sub forma unui procent aplicat la o cifră de afaceri preconizată și acceptată de părți la semnarea contractului, după modelul DAE. În cazul în care valoarea vânzărilor este diferită de cea previzionată, se va aplica corecția condițiilor comerciale stabilite inițial prin diminuarea sau creșterea valorilor absolute facturate de către retailer furnizorului", a explicat pentru ECONOMICA.NET Pădure. Potrivit acestuia, sistemul va permite  transparentizarea procesului astfel încât producătorii să știe de la început ce efort financiar va presupune comercializarea mărfii sale printr-un anumit lanț de retail.

Alte variante propuse de care Ministerul Agriculturii a declarat că va ține cont se referă la introducerea obligativității ca marile magazine să își plătească furnizorii de produse agroalimentare într-un interval de timp stabilit în funcție de termenul de valabilitate a produselor respective în 7, 15 sau 30 de zile de la livrare.

Totodată, conform informațiilor noastre, s-ar putea prelua în noua legislație și unele prevederi din Legea 321/2009 care au funcționat bine. Amintim că este vorba despre Legea referitoare la "51% produse românești în Hypermarketuri" pentru care Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva României, în 2017. Dosarul ce vizează România a fost închis însă în iulie anul curent, Comisia anunțând că "după scrisoarea de notificare oficială trimisă de Comisie şi a dialogului ulterior cu autorităţile române, legea cu privire la produsele alimentare a fost amendată şi restricţiile privind libera circulaţie a bunurilor au fost eliminate".

Între timp, legea 321/2009 a fost modificată anul acesta prin Legea 28/2020 care a diminuat drepturile producătorilor locali de alimente în raport cu magazinele.

Ce prevede Directiva 

Directiva europeană a fost creată pentru a proteja furnizorii mai slabi în relația cu cumpărătorii mai puternici definind și interzicând 16 practici comerciale considerate neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial. În acest sens au fost identificate cinci situații distincte în funcțe de cifra de afaceri a furnizorului, respectiv a retailerului și două tipuri de practici neloiale: negre- interzise, indiferent de circumstanțe și gri- interzise dacă părțile nu sunt de acord asupra loc în prealabil, într-un mod clar și neechivoc.
 
Așadar, practicile neloiale ce urmează a fi interzise (negre) sunt :
- plăţile întârziate (peste 30 de zile în cazul produselor perisabile și 60 de zile în cazul celor cu termen de valabilitate mare),
- solicitarea unor plăți de la furnizori ce nu au legătură cu produsul tranzacționat,
- modificarea contractului, unilateral, de către cumpărător,
- anularea în ultimul minut a comenzilor de produse agroalimentare perisabile,
- cerința comercianților ca furnizorii să plătească pentru marfa pierdută sau deteriorată, după ce aceasta a intrat în posesia magazinelor,
- amenințarea cu represalii în cazul în care furnizorul își exercită drepturile în acord cu această Directivă,
- modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor,
- transferul costurilor examinării reclamațiilor clienților către furnizor,
- refuzul confirmării scrise a unui acord de furnizare de către cumpărător, în ciuda solicitării furnizorului.

Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi. Spre exemplu, dacă părțile nu convin altfel, este interzis magazinelor să returneze furnizorului marfa nevândută fără să o plătească, să ceară bani pentru listarea mărfii, stocarea mărfii sau punerea ei pe raft sau pentru organizarea promoțiilor. Este interzis, totodată, dacă părțile nu convin altfel, ca retailerii să perceapă furnizorilor taxe pentru activitățile de marketing sau publicitate.

Conform Directivei care a fost publicată în Monitorul Oficial al UE în aprilie 2019, "statele membre trebuie să desemneze o autoritate de executare, care poate fi existentă și să se asigură că fiecare dintre autoritățile lor de aplicare a legii dispun de competența de a impune autorului încălcării, sau de a iniția împotriva acestuia proceduri pentru impunerea de amenzi, de alte sancțiuni la fel de eficace și de măsuri provizorii, în conformitate cu reglementările și procedurile naționale". "Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive și să țină seama de natura, durata, recurența și gravitatea încălcării".

 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO