Taxe mai mari, dar și taxe noi. Președintele Klaus Iohannis a promulgat măsurile fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea

Pe 26 septembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe acest pachet de măsuri.

Schimbările intră în vigoare fie de la 1 noiembrie 2023, fie începând de la 1 ianuarie 2024.

Cele mai importante prevederi ale pachetului de măsuri fiscale:

• Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
• Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme. Sunt exceptate de la taxă companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale.
• Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%.
• Companiile din petrol și gaze cu afaceri peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri.
• Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei
• Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS
• Crește TVA pentru anumite produse. 
• Persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special.
• Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în bani. Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum.
• Pentru PFA, se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
• Cresc accizele la țigări și alcool.
• Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.

Guvernul estimează că măsurile vor aduce un impact financiar pozitiv de aproape 20 de miliarde lei în anul 2024.

De asemenea, Guvernul a stabilit prin proiectul de lege că se elimină facilitățile fiscale, respectiv scutirea de impozit în IT și scutirea de contribuție la sănătate în construcții, agricultură și industria alimentară.

Astfel, în sectorul IT vor fi scutiți de impozit doar angajații cu venituri sub 10.000 lei. Cei din IT vor fi scutiți de plata contribuției la Pilonul II de pensii, în sensul că pot opta pentru a contribui și trebuie să opteze dacă vor în continuare pensie privată Pilon 2.

În plus, angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuții la sănătate (CASS), Guvernul eliminând excepția de la plată.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare are ca obiectiv să reducă „risipa bugetară” şi să pună punct modului în care „cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins”, declara, pe 26 septembrie, prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Vă spun cu toată responsabilitatea: de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai ales – s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală! La fel ca toţi românii, şi eu m-am săturat de ipocrizie. M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu eşti şef la stat, atunci nu mai poţi munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenţii ori facilităţi fiscale, atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea. M-am săturat să văd că unii îşi încasează lună de lună salariul, fără să aibă vreo performanţă, în vreme ce alţii trebuie să muncească pe rupte pentru acel salariu. M-am săturat să văd cum unii îşi pot plăti corect toate taxele, contribuţiile şi impozitele, iar alţii urlă ca din gură de şarpe că nu se poate să fii corect! Trebuie să înţelegem cu toţii că, aşa cum a fost până acum, statul român nu poate merge mai departe! Nu mai putem să ne minţim unii pe alţii, nu mai putem să ne facem că facem, nu mai putem să cerem mereu… fără să dăm nimic în schimb! Trebuie să punem tot sistemul pe baze corecte şi echitabile pentru toţi cei care muncesc, indiferent unde muncesc – la stat sau la privat!”, a transmis atunci Marcel Ciolacu.

Pe 29 septembrie, USR, Forţa Dreptei şi doi parlamentari ai PNL au semnat sesizarea la CCR cu privire la pachetul de legi pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

Pe 18 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins sesizarea. Preşedintele CCR, Marian Enache, a explicat la acea dată că procedura de adoptare a legii privind măsurile fiscal-bugetare, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

„Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale, în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală. Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis, cu majoritate de voturi, că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei”, arăta Marian Enache.