Legea produselor româneşti în hypermarket pentru care riscăm infringement are norme. De unde vor cumpăra magazinele alimente

Legea privind comercializarea produselor alimentare prin care marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporţie de 51%, produse provenite de pe lanţul scurt, are în sfârşit norme metodologice. Pentru produse precum carne, legume, fructe, lactate şi miere magazinele vor putea cumpăra doar de la fermieri, asociaţii care colectează legumele şi fructele şi de la procesatori, nu de la distribuitori.
Alina Stanciu - mar, 13 dec. 2016, 09:42
Legea produselor româneşti în hypermarket pentru care riscăm infringement are norme. De unde vor cumpăra magazinele alimente

Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică proiectul referitor la normele metodologice de aplicare a legii comerţului cu produse alimentare (legea 150/2016), cea care îi obligă pe retaileri să aibă pe rafturi 51% produse de pe lanţul alimentar scurt. Este un proiect ce apare la câteva săptămâni după ce Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că România riscă un infringement dacă nu va modifica prevederea  potrivit căreia marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporţie de 51%, produse provenite de pe lanţul scurt. „Recent a venit de la Comisia Europeană o atenţionare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, inclusă în Legea 150/2016 ce modifică şi completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În mod normal, există două soluţii: să renunţăm la acest procent de 51% sau să mai tergiversăm o perioadă’, a afirmat Irimescu în data de 21 noiembrie.

De unde vor putea cumpăra retailerii pentru „raftul 51%”

Principala prevedere a normelor se referă la  definiţia „lanţului scurt de aprovizionare”, expresia care a ridicat până acum multe semne de întrebare mediului de afaceri şi care răspunde practic la întrebarea „de unde pot retailerii să cumpere produsele alimentare care trebuie să ocupe 51% din rafturile lor”.

Aşadar, potrivit proiectului de norme metodologice, „lanțul scurt de aprovizionare implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, pe filiera produsului agroalimentar, iar componența acestuia se realizează ținând cont de următoarele tipuri de produse: produse alimentare proaspete, produse alimentare congelate, produse alimentare procesate”, se arată în proiect. 

În sensul normelor, furnizorul din acest lanțul scurt de aprovizionare este fie un fermier, fie un fiermier şi o entitate (persoană fizică sau juridică) care are ca şi obiect de activitate  colectarea și/sau depozitarea și procesarea produselor alşimentare.

Altfel spus, retailerii, adică persoanele fizice sau juridice care vând direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora şi cei care practică un tip de comerţ cash and carry (ex.Metro sau Selgros care vând revânzătorilor) trebuie să cumpere produsele alimentare vizate de „raftul 51%”  direct de la fermieri, de la asociaţiile care colectează şi depozitează alimentele sau de la procesatori. Ies astfel din discuţie intermediarii. 

Alimentele pentru care se aplică procentul de 51% prezenţă la raft

Potrivit proiectului, magazinele trebuie să asigure acest procent de 51% pentru carnea de porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește şi toate tipurile de ouă. În ceea ce priveşte legumele, regula 51% produse de pe lanţul scurt pe raft se aplică la cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roşii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri și aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz.

La fructe se aplică prevederile prezentului act normativ pentru următoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cireşe, vişine, struguri, pepeni, căpşuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmerură și alune.

De asemenea, retailerii trebuie să asigure procentul de 51% pe rafturi la toate categoriile de miere, toate produsele lactate şi pentru toate tipurile de pâine și produse de panificație .

Ce magazine vor trebui să aplice această lege 

Cum obligaţia procentului de 51% alimente de pe lanţul alimentar scurt revine doar comercianţilor cu cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro, reiese că toţi jucătorii internaţionali de pe piaţa comerţului alimentar vor aplica aceste măsuri. DE asemenea, vom găsi rafturile pline cu produse de pe lanţul alimentar scurt inclusiv în magazine ale unor retaileri autohtoni precum Annabella, Paco Supermarkets, Succes. 

De altfel, potrivit normelor metodologice aflate în dezbatere publică, Ministerul Finanțelor Publice va transmite, până la data de 30 iunie a anului în curs, către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale lista comercianților cu cifra de afaceri de cel puțin două milioane de euro, rezultată din comercializarea produselor alimentare, realizată în anul anterior.

Tot Ministerul de Finanţe va solicita comercianților cu afaceri de peste 2 milioane de euro şi volumul de produse comercializate în ultimul an, pentru categoriile de produse care intră pe lista celor pentru care se aplică procentul de 51%.

Cine veghează asupra rafturilor

Potrivit proiectului, se va înfiinţa şi un organism fără personalitate juridică care va monitoriza acest lanţ scurt  de aprovizionare cu produse alimentare. Acesta se va numi Consiliul pentru monitorizarea lanțului scurt de aprovizionare cu produse alimentare, va fi compus din 15 membri, dintre care:  3 membri din cadrul MADR; doi din cadrul Ministerului Finanțelor Publice; unul din cadrul Consiliului Concurenței; şapte  membri desemnați de către organizațiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare, câte unul din fiecare filieră de produs şi doi membri desemnați de către Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

Ce se întâmplă când magazinele nu găsesc produse pe lanţul scurt 

În vederea asigurării necesarului de produse alimentare, comercianții trebuie să notifice MADR privind cantitățile de produse alimentare ce nu pot fi achiziționate de pe lanțul scurt de aprovizionare, până  cel târziu la data de 30 aprilie a anului în curs pentru cantitățile necesare asigurării aprovizionării pentru următoarelor 12 luni, respectiv perioadei 01 iunie – 31 mai. Consiliul va analiza situaţia şi va propune Ministerului Agriculturii soluţii care vor fi implementate prin Ordin de Ministru.

„Prin implementarea acestor norme se urmărește consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar, pentru a le putea oferi posibilitatea de a obţine cel mai bun preţ de pe piaţă pentru produsele lor”se menţionează în nota de fundamentare a proectului.

Ce spun producătorii

„Este un draft bun pe care merită să discutăm. Trebuie să vedem şi ce părere au colegii de pe fiecare filieră de produs, pentru că fiecare are specificitatea sa. Chiar dacă a venit foarte târziu, rolul acestor norme este de a explica faptul că Legea (160/2016 n.red) nu are nicio legătură cu obligativitatea de a pune pe raft produse româneşti, aşa cum s-a tot menţionat. Este vorba despre produsele de pe lanţul scurt”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Emil Dumitru, preşedintele ProAgro.

Acesta a explicat şi care este relaţia cu Bruxelles-ul pe marginea acestei legi, dar şi despre riscul declanşării unei  proceduri de infringement. ” Există un schimb de opinii între România şi Bruxelles, care ne-a cerut să traducem textul legii. Comisia ne-a atras atenţia legat de câteva articole, faptul că nu s-au regăsit în lege temerile referitoare la taxele de raft percepute de magazine. A trebuit să explicăm faptul că lanţul scurt şi etichetarea cărnii nu şi-au produs efectele în România. De aceea, eu cred că România are toate argumentele să convingă că nu pune bariere comerciale, ci doar face ca lanţul scurt să fie pus în aplicare. În definitiv, lanţul scurt a fost definit de către Comisia Europeană care a lăsat la latitudinea statelor să intepreteze”, a mai explicat oficialul Pro Agro.  

Ce spun magazinele

„Problema acestor norme este că adaugă la lege. Or, rolul unor norme metodologice este de a clarifica ce se spune în lege”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), referindu-se în principal la introducerea în lege a prevederilor referitoare la constituirea Consiliul pentru monitorizarea lanțului scurt de aprovizionare cu produse alimentare. „Pe noi nu ne-a întrebat nimeni dacă dorim să facem parte din acest Consiliu şi nici daca statutul nostru permite acest lucru”, spun reprezentanţii AMRCR, asociaţia care ar trebui să participe cu doi membri în acest Consiliu. 

De altfel, AMRCR solicită Ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să publice comunicările primite de la Comisia Europeană privind riscul de sancționare a României pentru Legea 150/ 2016. „Apreciem că prin faptul că a făcut deja referiri publice la documentul respectiv înseamnă că domnul ministru a ales să renunțe la privilegiul de confidențialitate a unei astfel de corespondențe”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei.

„Credem că opinia publică are dreptul să înțeleagă posibilele consecințe ale abordării ministrului Irimescu care, deși a afirmat, în repetate rânduri, că România riscă sancțiuni în legătură cu Legea 150, ministerul pe care încă îl mai conduce a publicat pe site un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare.  Acțiunea Ministrului Agriculturii nu poate beneficia de prezumția de bună-credință întrucât are loc la 5 luni de la intrarea în vigoare a Legii 150/2016, a doua zi după alegerile generale, când a devenit foarte clar că nu mai are șanse să își continue activitatea la minister și în cadrul Guvernului”, mai spune AMRCR într-un comunicat. 

„AMRCR își exprimă în continuare totala disponibilitate de a colabora cu toate autoritățile competente și organizatiile profesionale pentru a găsi pe plan intern soluții corecte, care să respecte legalitatea și libera concurență, în avantajul tuturor jucătorilor de pe piață dar mai ales în beneficiul consumatorilor”, conchide Asociaţia.

Ce spune Guvernul

„Dominaţia rețelelor de retail determină importante bariere la intrarea pe aceasta piaţă, în special datorită economiilor rezultate în urma achiziţiilor în vrac/de volume mari. Produsele agroalimentare sunt bunuri de primă necesitate, existând diferenţe mici între comercianţii cu amănuntul şi, prin urmare, mulţi factori care afectează puterea de cumpărare în cadrul pieţei produselor agroalimentare, sunt interdependenţi cu cei de pe piaţa retailerilor, cum ar fi loialitatea faţă de brand. Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, a fost completată şi modificată în urma semnalelor primite din piaţă, producătorii și procesatorii din România atrăgând atenţia asupra marjei de profit pe piaţa agroalimentară, care privită per ansamblu, se caracterizează prin fluctuaţii mari. Astfel, cea mai mică marjă de profit net, pe lanțul agroalimentar, se înregistrează la fermierii şi micii procesatori, fiind de asemenea necesară asigurarea unei mai bune protecţii împotriva volatilităţii preţurilor. (…) Prin implementarea acestor norme se urmărește consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar, pentru a le putea oferi posibilitatea de a obţine cel mai bun preţ de pe piaţă pentru produsele lor”se menţionează în nota de fundamentare a proectului.

Te-ar mai putea interesa și
Preţurile producţiei industriale au crescut cu 32,8% în ritm anual, în decembrie
Preţurile producţiei industriale au crescut cu 32,8% în ritm anual, în decembrie
Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 0,2% în decembrie 2022 faţă de luna precedentă, în timp ce raportat la decembrie 2021 preţurile......
Baza de calcul pentru indemnizaţia de maternitate a persoanelor care se asigură opţional rămâne deocamdată neschimbată. Modificările anunţate vor fi operate printr-un nou proiect de act normativ
Baza de calcul pentru indemnizaţia de maternitate a persoanelor care se asigură opţional rămâne deocamdată neschimbată. ...
Un proiect de ordonanţă de urgenţă lansat în transparenţă decizională în luna ianuarie prevede diminuarea bazei ...
Decizie finale favorabilă pentru gazele din Marea Neagră? Petrom a bugetat pentru 2023 investiții în proiectul Neptun Deep
Decizie finale favorabilă pentru gazele din Marea Neagră? Petrom a bugetat pentru 2023 investiții în proiectul Neptun ...
Petrom dă de înțeles că în vara acestui an va avea o decizie favorabilă penru demararea investiției în proiectul ...
Premierul polonez Morawiecki susţine că există o neîncredere tot mai mare în Germania
Premierul polonez Morawiecki susţine că există o neîncredere tot mai mare în Germania
 Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki crede că există o neîncredere tot mai mare în Germania din cauza politicii ...