Propunerea, recent criticată de Comisia de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei în probleme constituţionale, nu a primit decât 110 voturi pentru, în contextul în care era nevoie de o majoritate calificată de 160 din 240 de deputaţi pentru a continua procedura.
Guvernul conservator a lansat o astfel de iniţiativă în încercarea de a slăbi mişcarea de contestare, care denunţă cu virulenţă presupusele legături ilegitime cu oameni de afaceri.
Însă această decizie, percepută ca o manevră pentru a câştiga timp şi pentru a se menţine la putere până la organizarea de alegeri generale în martie 2021, a provocat o reacţie puternică din partea manifestanţilor. La începutul lunii septembrie, cel puţin 45 de persoane au fost rănite la Sofia în ciocniri cu poliţia.
Potrivit detractorilor săi, proiectul nu aducea nicio limitare puterii procurorului general Ivan Geshev, în prezent de neatins şi a cărui demisie a fost cerută de protestatari.
Comisia de la Veneţia a transmis într-un comunicat că este "o ocazie ratată" şi şi-a exprimat regretul că "iniţierea acestei reforme constituţionale nu a fost precedată de o dezbatere publică adecvată, că proiectul a fost elaborat în cadrul majorităţii parlamentare, aparent fără niciun aport exterior, şi că motivele unora dintre amendamente nu au fost bine explicate".
Manifestaţiile au adunat timp de peste 100 de zile mii de persoane, după care, în ultimele săptămâni, s-au mai rarefiat, în special din cauza situaţiei sanitare provocate de pandemia de COVID-19.
