Leonardo Badea (BNR): Prezentul şi viitorul nostru depind de funcţionarea eficientă a pieţelor de capital

„Nu doar prezentul, ci şi viitorul nostru depinde de funcţionarea eficientă a pieţelor de capital. Economiile cu pieţe de capital solide cresc mai rapid, inovează mai mult şi fac faţă şocurilor economice mult mai bine decât cele care depind în mod covârşitor de un singur fel de finanţare. Este, deci, cu atât mai surprinzător paradoxul în faţa căruia ne aflăm. Uniunea Europeană integrează una dintre cele mai mari economii din lume, companii de talie mondială şi forţă de muncă calificată, şi, cu toate acestea, pieţele europene de capital sunt încă fragmentate, cu potenţial parţial nevalorificat în raport cu exemplul pieţei americane”, a spus Badea la evenimentul „30 de ani de Bursă – trecut, prezent şi viitor al pieţei de capital”, organizat de Bursa de Valori Bucureşti.

Potrivit acestuia, în Europa, doar 20% din finanţarea corporativă provine de pe pieţele de capital, iar 80% din piaţa bancară. În Statele Unite, raportul este inversat – aproximativ 80% din finanţarea corporativă provine de pe pieţele de capital şi doar 20% din împrumuturi bancare, scrie Agerpres.

Oficialul BNR a subliniat că sunt 10 ani de când a fost lansată oficial Uniunea Pieţelor de Capital, însă progresul a fost extrem de lent, existând 27 de regimuri de reglementare diferite, legi variate privind insolvenţa, sisteme fragmentate de compensare şi decontare şi diferenţe culturale în preferinţele investitorilor.

Leonardo Badea a mai semnalat că experienţa pieţelor emergente din regiune pune în evidenţă potenţialul de creştere, iar Bursa de Valori Bucureşti demonstrează că evoluţia este posibilă, în contextul în care capitalizarea pe piaţă s-a dublat în ultimii cinci ani, ajungând la aproape 57 miliarde euro în 2025, iar numărul investitorilor retail a crescut cu 348%, depăşind 274.000 de investitori.

„Acest ritm important de dezvoltare a fost susţinut prin noi listări de companii private, prin introducerea la tranzacţionare a unor pachete de acţiuni ale unor companii la care statul este acţionar, precum şi prin emisiunea de obligaţiuni guvernamentale. Indicele BET-Total-Return a înregistrat o performanţă de plus 230% în ultimii cinci ani, plasându-se pe locul doi în regiune şi depăşind semnificativ pieţele emergente globale. Cifrele confirmă că reformele instituţionale consistente dublate de angajament strategic pot determina pe pieţele din Europa de Est performanţe comparabile cu cele ale pieţelor mature”, a explicat Badea.

Totodată, a adăugat el, reclasificarea Bursei de Valori Bucureşti la statutul de „piaţă emergentă secundară”, în urma upgrade-ului acordat de FTSE Russell în 2020, a consolidat încrederea investitorilor străini, a crescut lichiditatea şi a îmbunătăţit vizibilitatea companiilor româneşti pe plan internaţional.

„Observând evoluţia companiilor cotate la BVB, trebuie subliniat că, în termeni economici, ponderea companiilor nefinanciare listate este încă redusă. În 2024, acestea au generat doar 4,5% din valoarea adăugată brută a sectorului nefinanciar, au angajat 1,3% dintre salariaţi şi au deţinut 6,6% din active. Aceste proporţii indică însă în mod evident că există un spaţiu foarte amplu pentru extinderea bazei de emitenţi”, a subliniat prim-vice guvernatorul.

Potrivit acestuia, se remarcă, de asemenea, un grad ridicat de concentrare din punct de vedere al cifrei de afaceri. Companiile din sectorul industriei extractive deţin cea mai importantă pondere în cifra de afaceri a companiilor listate (40%), deşi sunt în număr de trei. Sectorul cu cele mai multe firme este cel al industriei prelucrătoare (34 firme), care cumulează 27% din cifra de afaceri. Cele 4 companii din sectorul utilităţilor deţin 23% din cifra de afaceri a firmelor listate, a treia cea mai ridicată pondere. Nicio firmă din sectorul agricol nu este însă listată pe piaţa principală în acest moment.

„Merită subliniat că, din anumite perspective, companiile listate au o performanţă economică şi financiară superioară celei a ansamblului companiilor nefinanciare. Rentabilitatea activelor (ROA) a fost de 9,8% în 2024, cu 1,2 puncte procentuale peste media sectorului, iar sănătatea financiară a companiilor listate este mult mai bună decât cea a întregului sector al companiilor nefinanciare din România. Aceste companii înregistrează niveluri mai favorabile, atât ale gradului de îndatorare cât şi ale lichidităţii generale şi termenului de recuperare a creanţelor. În special gradul de îndatorare redus (38% vs. 163% la nivel agregat) indică un spaţiu considerabil al acestor companii de a atrage finanţare suplimentară pentru a-şi desfăşura activitatea în viitor”, a precizat Leonardo Badea.

În acelaşi timp, a mai spus el, companiile listate la BVB prezintă caracteristici mai robuste ale structurii de finanţare comparativ cu restul economiei. Acestea se bazează semnificativ pe capital propriu (65%, comparativ cu 36% la nivelul întregii economii), iar datoriile comerciale reprezintă a doua sursă de finanţare. Portofoliul de creditare bancară acordat companiilor listate însuma, în septembrie 2025, 9,4 miliarde lei şi prezenta o calitate superioară comparativ cu cel aferent întregului segment de companii nefinanciare.

„Deşi la nivel agregat rata NPL, adică a creditelor neperformante, în România este de 2,82%, în cazul companiilor nefinanciare listate aceasta era de numai 0,15% în septembrie 2025”, a punctat oficialul BNR.

Pe de altă parte, având în vedere preocuparea privind cauzele structurale ce determină deficitul ridicat al contului curent, Badea a menţionat că, din perspectiva activităţii de comerţ exterior, la finalul anului 2024, companiile listate la BVB au o însemnătate relativ redusă în totalul importurilor şi exporturilor, de 6,2 miliarde euro, respectiv 4 miliarde euro (echivalentul a 5,6% şi, respectiv, 5,2% din total economie).

„Analizate în ansamblu, aceste date nu indică doar poziţia curentă, ci evidenţiază şi amploarea potenţialului de dezvoltare. De aceea, privesc cu încredere către oportunităţile care se prefigurează. Şi nu doar în cazul ţării noastre, ci al întregii regiuni. Infrastructura digitală avansată facilitează tranziţia rapidă către sisteme de piaţă moderne. Creşterea veniturilor generează rezerve importante de capital investibil. Apartenenţa la UE oferă un cadru solid de reglementare şi acces la resurse financiare. Procesul de aderare la OECD determină creşterea transparenţei pe piaţă şi implementarea unei strategii articulate de dezvoltare a pieţei de capital; centrele emergente de inovare din Bucureşti, Praga, Tallinn sau Varşovia cultivă şi vor cultiva acest apetit al întreprinderilor de a folosi instrumentele pieţei de capital pentru finanţare. Calea de urmat pentru Europa de Est constă atât în dezvoltarea regională, cât şi în integrarea cu pieţele europene mai largi”, a mai spus reprezentantul BNR.

Acesta şi-a exprimat convingerea că piaţa de capital din România va urma acest drum şi, la 30 de ani de funcţionare a BVB, ne aflăm nu doar în faţa unei analize a ceea ce s-a întâmplat, ci şi în faţa unei provocări asupra evoluţiei a ceea ce trebuie să se întâmple.