Leul a fost campionul Europei Centrale şi de Est în 2014. Cât de tolănit va mai sta în 2015

Leul a fost singura dintre monedele ţărilor UE din Europa Centrală şi de Est (ECE) care s-a apreciat faţă de euro. Cursul euro a fluctuat în intervalul (4.3845-4.5447), consemnând o apreciere de 1,1%. S-a înregistrat o depreciere de 9,8% faţă de dolar.

Din punct de vedere tehnic, pe termen scurt, moneda naţională se poate deprecia până la 4,46 lei  / euro, fără avertismente premergătoare, potrivit analiştilor tehnici  de la Banca Transilvania. Nici unul din plafoanele înregistrate pe piaţă din iunie încoace nu mai funcţionează ca rezistenţă tehnică împotriva presiunii defavorabile leului.

„Perspectiva pe termen scurt rămâne în defavoarea leului, care poate pierde în faţa monedei europene cel puţin până la cota 4,46 lei / euro”, se spune în cel mai recent „Buletin de trezorerie” al Băncii Transilvania.

Leul campion

Inflexiunea pieţei valutare (în direcţia aprecierii monedei nationale în raport cu euro) a fost sesizabilă în luna mai, cand Agenţia S&P a readus România în categoria ţărilor recomandate pentru investiţii.

„Leul a fost mai puțin atrăgător anul acesta pentru speculatori, care au găsit subiecte mai pasionante în Ungaria sau Ucraina. Piețele au avut într-o anumită perioadă chiar o ”simpatie” pentru moneda națională în condițiile agitației din regiune, leul fiind văzut ca un activ relativ mai sigur. Performanța monedei în regiune e rezultatul și unui ”efect de bază”, leul fiind relativ slab în debutul anului”, a explicat Claudiu Cazacu, analist şef al casei de brokeraj forex XTB România, pentru ECONOMICA.NET.

Stabilitatea pieţei valutare (EUR/RON) din 2014 este remarcabilă în contextul evenimentelor din Ucraina şi a alegerilor prezidenţiale pe plan intern, potrivit lui Andrei Rădulescu, economist senior al Băncii Transilvania.

„În primul rând, această evoluţie reflectă stabilizarea macro-financiară a României, după ajustarea severă din perioada 2008-2013: deficit de cont curent la minime istorice (aproximativ 1% din  PIB); finanţe publice în consolidare; inflaţia la minime istorice)”, explică Andrei Rădulescu.

În al doilea rand, dinamica pieţei valutare interne (EUR/RON) a fost influenţată şi de climatul din Zona Euro, care a evoluat „sub nivelul aşteptărilor conturate de pieţele financiare la începutul anului. De altfel, sub amenintarea deflaţiei, Banca Centrală Europeană a redus rata de dobândă de referinţă la minime istorice în 2014 (0,05%) şi a implementat noi măsuri monetare de relaxare”, aminteşte economistul de la Banca Transilvania.

Condiţiile descrise de mai sus „au condus la intrări de capitaluri pe piaţa financiară românească (unele în retragere din ţara vecină), mai ales pe componenta titluri de stat (preţurile obligaţiunilor suverane româneşti au doborat maxime după maxime)”.

Peste toate, contextul electoral intern a fost „relativ benign, mai ales că aspectele decisive (privind politica fiscală pe termen mediu) nu au fost încă definitivate”.

Poziţia leului în 2015

Pe termen mediu „ne aşteptăm la o apreciere uşoară a monedei naţionale în raport cu moneda unică europeana (spre un curs EUR mediu anual de 4,34 in 2015 si 4.32 in 2016), evoluţie determinată de perspectivele de reluare durabilă a convergenţei economice reale a economiei interne către media europeană, prin intermediul relansării investiţiilor productive. Perspectiva Uniunii Bancare şi a aderării la Zona Euro, pe termen mediu, exprimă premise favorabile pentru economia internă, mai ales dacă mix-ul de politici economice va fi adecvat (vor fi evitate noi dezechilibre macroeconomice)”, prevede Andrei Rădulescu.

„Anul 2015 poate aduce o performanță mai slabă (a monedei naţionale, n.r.), cu depășirea temporară a nivelului de 4,50 în raport cu euro, având în vedere un context european dificil, necesitatea unor ajustări pentru încadrarea în țintele de deficit și poziționarea mai relaxată a băncii centrale”, spune la rândul său, Claudiu Cazacu.

Auspiciile globale sunt, în general, dificile. Banca centrală a SUA, Federal Reserve (FED) este pe cale să normalizeze regimul monetar, în care banii împrumutaţi să aibă un cost – dobânda.

Ca urmare, „volatilitatea va fi în creștere pe piețele globale, ca efect al ajustărilor de dobândă ale FED  e un alt motiv de prudență. În raport cu dolarul american – ajutat de performanța economiei reale și întărirea politicii monetare – deprecierea leului ar putea fi mai accentuată, cu posibile vizite ale unor niveluri de peste 3,8 lei/dolar”, a adăugat analistul de la XTB România.

Totuşi, „dacă nu vom vedea o instabilitate politică prelungită, este mai probabil ca pieţele să se bucure de randamentele relativ decente oferite de titlurile de stat româneşti şi să rămână neutre” (faţă de perspectivele schimbării guvernului şi ale creării unei noi majorităţi parlamentare, n.r.), spun analiştii de la Erste Group Research.

Isărescu: Leul stă tolănit de jumătate de an. A ignorat şi campania electorală

Leul „stă tolănit” în intervalul 4,40 – 4,44 lei/euro de aproape jumătate de an, fără a varia nici măcar în timpul campaniei electorale, aşa cum s-a întâmplat în alţi ani, potrivit unor declaraţii recente ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

„După un timp, publicul a văzut că direcţia leului nu e numai în sensul deprecierii, e şi în apreciere, stă tolănit leul în intervalul 4,40 – 4,44 de aproape jumătate de an, adică mai puţin de 1%. Mai mişcă aşa uşor din coadă, dar sub 1%”, a spus Isărescu în deschiderea seminarului Colocvii de Politică Monetară organizat de Banca Naţională a României (BNR).

AVERTISMENT

Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze, nici recomandări pentru anumite decizii de operaţiuni financiare. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.

Analiştii fac estimări, dar aceste estimări nu sunt decât repere, şi nu pot constitui sugestii  pentru anumite operaţiuni de piaţă.

Nici autorii estimărilor şi nici  ECONOMICA.NET nu-şi asumă răspunderea pentru rezultatele deciziilor de investiţii, care trebuie luate exclusiv de investitori, în funcţie de profilele lor de risc.